N-am mai scris de multa vreme. Si asta din cauza ca nu am nimic a va spune. De fapt nu am nimic important a va spune.
Pentru mine, sezonul acesta a fost si este (din punct de vedere al roaiilor) un esec total. In toamna lui 2017 mi-am definitivat planul pentru noul sezon, iar dupa 15 ianuarie am trecut constiincios treaba. Si totul a mers perfect pana in primavara.
Adoua zi dupa Sf Gheorghe am inceput sa pun in gradina rasadurile de rosii. Treaba asta mi-a luat vreo doua zile, avand in vedere ca trebuia sa notez totul, ca sa nu se produca vreo incurcatura printre soiurile mele.
Prin mai, la vreo doua saptamani, a dat prima ploaie mai serioasa. Urmarisem prognoza meteo si prin urmare cu putin inainte stropisem toate plantele (Dithane + Topsin). Ploaia, dar ce ploaie, a durat vreo doua zile. Cand s-a oprit am dat fuga la gradina de la tara. Terenul foarte ud nu mi-a permis sa intru printre razoare, dar totul parea a fi in regula. Am revenit a doua zi cand am observat ca unele plante aveau varfurile cam galbene. A treia zi am fost pe ogor dis-de-dimineata. M-am lamurit ca fusese o ploaie acida si efectele se vedeau clar.
Nu sunt convins, dar cred ca un om cu mintea intreaga ar fi scos imediat ce era afectat si ar fi inlocuit cu unele rasaduri lasate inadins pentru completarea de siguranta. Eu insa m-am incapatanat sa le tin in viata, mai ales ca pentru unele soiuri nu mai aveam dubluri. Gradinari mai priceputi m-au sfatuit cu ce sa stropesc. Zile intregi am stat aplecat printre rosiile mele, rupand frunzulita cu frunzulita, pe masura ce erau afectate. Munca de chinez, dar in zadar. Timp pierdut degeaba. In final am salvat vreo douasprezece. Noroc mare cu cele aflate in rezerva, pe care le-am plantat pe parcurs pe masura ce ma convingeam ca o planta nu mai are viitor.
Asa ca, sunt in mare intarziere, fata de alti ani. Rasadurile de schimb n-au pornit chiar bine daca le-am tinut prea mult in cutiute. Nu mai vorbesc de aiureala din liste la care a trebuit sa veghez foarte atent. Dar cred ca m-am descurcat.
Probabil ca peste doua saptamani voi avea prima rosie coapta, dupa cum se vede in poza. Este Kellogg’s Breakfast. Este bine si asa. In rest castraveti, dovlecei, fasole, ardei, vinete si alte chesti cu nemiluita. Se bucura pieteni si vecini. Eu raman cu durerea mea.
