Auzisem de multa vreme despre aceasta rosie romaneasca. Istoria ei nu este explicata pe deplin. Ce este clar, este ca ea a fost propusa cultivatorior pentru prima data prin 2006 de catre Jeannine-Marie St. Jacques din Kingston, Ontario, Canada. Doamna a precizat ca rosia in cauza este de origine romaneasca si ca a obtinut-o de la o anume Maria Amazilitei. Mai departe, lucrurile nu mai sunt clare. Sunt zvonuri ca Maria ar fi adus ea insasi in Canada niste seminte de rosii din gradina de acasa. In alte parti se mentioneaza ca de fapt Maria era in Romania, dar coresponda cu canadianca Jeannine-Marie, facand printre altele si schimb de seminte de rosii.
In orice caz, imbucurator este faptul ca Jeannine-Marie St. Jacques recunoaste ca rosia este de origine romaneasca si o boteaza dupa numele Mariei noastre
Alta chestiune controversata este perioada de maturitate. In mai multe locuri, Maria Amazilitei este trecuta ca fiind o rosie tardiva, tarzie, cu o perioada de coacere de peste 85 de zile de la plantare. La mine in gradina s-a copt mai repede, dar nu pot sustine ca are o maturitate medie. Fara dubiu este cresterea nedeterminata. La fel de fara dubiu este numele de Giant Red, mai toate exemplarele culese de mine fiind peste 300 de grame (adica in jurul unui pound cum zic nord-americanii). Iar gustul … gust de rosie adevarata, care iti umple gura de arome. Vorba canadiencei ‘outstanding flavor’.
Maria Amazilitei Giant Red este o rosie din familia inima de bou. Forma ei de inima o dovedeste. Este de culoare rosie, marime mare, cantitate de seminte normala, miez bine conturat, cu un gust de rosie adevarata. E buna la toate (salate, gatit, conserve) si mai ales e harnicuta tare, adica iti umple cosul de fiecare data.
Mai pot adauga ca are nevoie de propta buna (adica un arac solid) pentru ca are o tufa viguroasa si, mai ales, duce greutate. Inaltimea este cam de 1,80m iar frunza normala.
Ca orice romancuta in putere, se multumeste cu putin. Dati-i zeama bordeleza la fiecare 10 zile si nu veti avea probleme. Oriune ai fi tu acum, Maria Amazilitei, Domnul sa te aiba in paza, rosiile tale ti-au sters toate pacatele.
Update 2015. Anul acesta Maria Amazilitei a fost vedeta gradinii. Smechera cum este, mi-a creat impresia ca intr-un vrej cresteau doua rosii apropiate. Cand m-am hotarat sa le culeg, s-a dovedit ce cele doua rosii erau de fapt una singura in greutate de 805g. Nu aceasta a fost rosia cea mai mare, ci o Turtita de la Troaca (pana acum), dar cu o singura exceptie, toate firele pe care le-am avut (si am avut vreo 9-10) au produs exemplare mari.
Pingback: Primele sunt galbene | Rosii din Gradina
Pingback: De ce crapa coaja rosiilor? | Rosii din Gradina
Pingback: Luna plina in gradina | Rosii din Gradina
Pingback: Ce rosii au mai iesit din seminte | Rosii din Gradina
Pingback: Seminte chinezesti cu surprize | Rosii din Gradina
Pingback: Printre seminte de rosii si ploi | Rosii din Gradina
Am cultivat acest soi Maria Amaziliței primit de la dvs. Nu m-au dat pe spate, gustul mi se pare prea acid și sunt prea zemoase pentru conserve, mai mult merg la suc de roșii, iar rezistența la păstrare este inferioară multor soiuri ! Forma neregulată și capacul necopt, iarăși nu m-a mulțumit, cei drept nu este o roșie rea la gust, dar gustul se potrivește celor care le plac roșiile apoase și acide ! Cu siguranță anul viitor nu voi mai cultiva Maria Amaziliței, caut un soi de roșie dulce, gust tradițional de roșie veche, puține semințe și miez mai puțin apos care să se potrivească la consum în salate și bulioane mai dulci !
Depinde si de proprietatile solului, depinde si de gustul fiecaruia.