Norocul de a avea ghinion

Ramasese ieri sa dau niste telefoane ca sa vad daca la gradina a plouat ceva. Ghinion, raspunsuri negative, prin urmare m-am transportat pentru a executa udatul de rigoare.

Ajuns la fata locului am inspectat situatia, am mai pus mana pe ici, pe colo, ca sa se mai racoreasca pamantul.

Si uite asa s-a pornit ploaia, dar una usoara, cu picaturi rare si mici. M-am tras sub un acoperis si imi faceam diverse socoteli. Tot plouand mocaneste s-a facut intuneric. Acum, mi-am zis eu, trebuie sa mai stau sa vad ce se alege, ca maine dimineata iar dau telefoane sa vad cum stau lucrurile.

Pe la unsprezece noaptea s-a ales, a pornit o ploaie buna. Dupa o jumatate de ora dormeam dus. Scapasem de grija udatului. Pana la urma, ghinionul a fost cu noroc.

De dimineata am constatat ca se poate intra cu greu pe ogor, prin urmare imi pot permite un week-end citadin.
seminte de rosii
Si pentru ca poate am facut lumea curioasa, am plecat cu doua rosii din alea secretoase rau. Poate ca m-am grabit si trebuia sa le mai las 2-3 zile sa se coaca. Dar, avand in vedere o oarecare lipsa a pozelor la nivel modial, m-am zis sa ma grabesc un pic sa nu mi-o ia altu’ inainte.

Asa ca, doamnelor si domnilor, Babushkin Sekret se prezinta in fata dumneavoastra. Deocamdata am cules doua rosii mai mititele, una avand 284 de grame. Bune la gust si fara prea multe seminte.

Cele mari au ramas cuminti pe locul lor si cred ca mai au nevoie de minim o saptamana ca sa se coaca. Iar celelalte, cand le-o veni timpul, ca suntem aci, si din moment ce le-am luat fata altora cu pozele, acu’ putem sta linistiti ca nu mai este nici un fel de graba. Adica este, dar vorba din batrani, mai bine festina lente

Posted in Privind in gradina altora, Soiuri de rosii, Stand pe ganduri | Tagged , , , | Leave a comment

Seminte de rosii la secret

A fost caldura mare zilele astea. Numai rosie sa nu fii ca sa stai cu capul in soare de dimineata pana seara.

De vreo 5 minute a inceput o ploicica. Stau si ma gandesc daca o da si pe la mine prin gradina. De la balcon, ma uit pe cer in directia stiuta si nu van prea multi nori adunati. Dar cararile Domnului sunt nestiute

Aseara si azi de dimineata am udat zdravan. Daca ar ploua, as putea sa iau o pauza de week-end. Sa vedem… Oare de ce s-o fi inventat mobilele astea? Am cativa vecini dotati, o sa-i sun.
seminte de rosii
Tot de dimineata am observat o rosie care promite. Mare si frumoasa, inca necoapta. Originara din Siberia, cica ‘Secretul lui Mama Mare’ (Grandma’s Secret, Бабушкин секрет ) Nici in cea mai cuprinzatoare baza de date nu apare vreo poza, doar o scurta descriere in ruseste, care o incadreaza in categoria rosiilor de gabarit mare. (N-ar fi exclus sa invat limba rusa cultivand rosii, cand eram copil era la radio o emisiune ‘Sa invatam limba rusa cantand’. Adevarul este ca odata rupeam binisor.)

Spuneam mai inainte despre acea baza de date care nu are o imagine a rosiei cu pricina. In sfarsit m-am prins: pai daca e secret!

Posted in Soiuri de rosii, Stand pe ganduri | Tagged , , , , , , | Leave a comment

De unde stia nea’ Lixandru?

Ma gandeam ieri la papusile lui nea’ Lixandru. Dulcea lui de Albesti are un mic ‘rotocol’ verde in jurul coditei, tocmai, zicea el, ca sa o poti deosebi de cea pietroasa. Mi-am adus astfel aminte de un articol pe care l-am citit mai in iarna, si care explica de ce dulcea lui nea’ Lixandru este mai dulce decat pietroasa.

In conformitate cu oarece studii derulate peste ocean la Cornell University, rosiile care au umeri verzi sunt mai dulci. Este vorba despre umeri verzi de culoare verde inchis, cei de culoare verde deschis putand semnala ca fructul nu este copt suficient. Explicatia este destul de simpla. O anumita gena a tomatelor poate provoca, atunci cand este prezenta in soiul respectiv, acea pata verzulie in jurul coditei, sau ‘umeri verzi’ cum se mai spune. Culoarea verde inchis este in stransa legatura cu clorofila, acea substanta care converteste lumina solara in zahar pentru planta.

Pe scurt, existenta acestor umeri verzi face ca fructul respectiv sa inmagazineze mai multa ‘dulceata’ decat celelalte. De ce s-or fi chinuit savantii de peste ocean sa descalceasca problema asta si nu l-au intrebat de la inceput pe nea’ Lixandru cum sta treaba, nu pot sa pricep. Cand l-oi mai intalni, o sa-i spun ca e mai doctor decat doctorii aia de peste garla.

Astazi am observat in gradina mai multe lucruri.

In primul rand, multe din rosiile parguite au semne de arsura solara. Cele in faze mai precoce par a nu fi atinse, dar cele mai mature, mai ales cele in plina expunere solara par a suferi.

Un amic gradinar din zona Galatiului imi spunea mai ieri ca unii din consatenii lui care au culturi de roaii in aer liber, au inceput sa smulga tufele din pamant pentru ca fructele arata de parca ar fi fierte. Pacat de munca bietilor oameni, lai ei au fost calduri mai mari ca la noi.
seminte de rosii
Sa vedem ce si cum scapam, incepand de astazi se mai racoreste un pic, mai sunt si semne de ploaie.

Pe urma am mai remarcat ca unele rosii din soiul Paul Robeson s-au maturizat in tacere si mi-au scapat vigilentei. Am cules astazi cateva kilograme, cu multa blandete, pentru ca unele exemplare erau numai bune de recoltat seminte. O sa ziceti ‘ha, se lauda si asta cu cateva kilograme’, dar sa stiti ca au fost exemplare numai de peste 300 de grame. Daca nu credeti, dovada o aveti in poza alaturata.

Si mai aflati ca teoria lui nea’ Lixandru se verifica inca o data. Rosiile (de fapt negrele) astea sunt dulci, ca nu degeaba au umeri de culoare verde inchis. Are moshul din Albesti suficiente motive sa le dea peste nas amaratilor alora de americani care-si pierd timpul prin universitati sa descopere apa fiarta si mersul pe jos.

Posted in Chestiuni tehnice, Soiuri de rosii | Tagged , , , , , , | Leave a comment

Papusile lui nea’ Lixandru

Mai in iarna, imediat ce doctorul mi-a permis sa ma deplasez fara cadru, bateam piata foarte des in scopul de a-mi indeplini norma zilnica de kilometri. Nu concepeam sa vina primavara si sa nu pot lucra cat de cat in gradina, asa ca trageam tare sa invat sa merg din nou.

Asa am ajuns sa-i cunosc pe mai toti negustorii, sa le aflu obiceiurile, marfa si tertipurile. Intr-o zi, pasii m-au dus la o masa unde un nene de la tara vindea bulion. Avea doua categorii, zarzavat pentru ciorba si bulion strecurat si fiert. Fiind vorba de rosii, n-a durat prea mult pana ne-am dat in taina, si din una-n alta am aflat ca il chiama Lixandru si ca materia prima care sta la baza bulionului sau este de categoria prima-ntai, adica niste rosii romanesti dulci si frumoase de-ti vine sa le mananci cu ochii.

Am cumparat niste bulion, asa de control, si ne-am despartit cu promisiunea ferma ca peste o saptamana ne intalnim in acelasi loc, la aceiasi ora, numai ca, de data aceasta nea’ Lixandru imi va aduce niste seminte de rosii.
seminte de rosii
Zis si facut, omul de cuvant, mi-a adus semintele, doua categorii. Unele pietroase, rotunde si grele ca niste bolovani, altele mai mici, dar o tzara mai dulci ca pietroasele. “Ca sa le deosebesti, zicea nea’ Lixandru, cata la coada rosiilor. Pietroasele sunt rotunde, cu pielea mai intinsa, in timp ce alea mai dulci, sunt un pic crete si au si o verdeata subtire in jurul cotorului. Da’ amandoua sunt dulci, au miez ca de lubenita si seminte putine”. Astea erau ‘papusile’ lui, din ele prepara nea’ Lixandru bulionul. I-am multumit, i-am urat de sanatate si am mai luat cate doua sticle din marfa omului, pentru ca la control, Coana Mare ajunsese la concluzia ca bulionul e bun si face toti banii.

Acuma ce sa mai lungesc vorba. Am crescut in gradina mea de la tara pietroasele si dulcile lui nea’ Lixandru. Din poze puteti vedea ca n-am pierdut timpul degeaba. Nea’ Lixandru avea dreptate. Rar am vazut rosii cu un miez asa dens si bogat, facut anume pentru sucuri si bulioane. Pietroasele sunt pietroase, le simti grele in mana si in stare sa spargi capul dusmanilor cu ele. Dulcile, sunt dulci.
seminte de rosii
Ce mai, rosiile lui nea’ Lixandru, sunt adevarate papusi, o dulceata romaneasca pastrata de un om de la tzara, in gradina lui de la Albesti.

Posted in Privind in gradina altora, Soiuri de rosii | Tagged , , , , , , | 2 Comments

Seminte de rosii grase si frumoase

Vreo zece zile m-am copt in arsita de afara alergand incolo si incoace, dar am scapat cu bine si toata lumea a fost multumita. Acum pot sa ma mai odihnesc si eu.

Si ca sa-mi priasca odihna am dat dis-de-morning o fuga pe la gradina sa vad care mai este stadiul in care se afla facerea lumii.

Am gasit-o lac de apa, uda ca o paparuda. Ieri dupa amiaza am vazut eu din balconul citadin cerul cam negru in partea cu pricina si desluseam niste tunete, dar nu am tras mare speranta. Uite insa, ca n-a fost asa cum gandeam eu, dar s-a brodit bine.

Cum va spuneam rosiile mele erau fleasca, trebuia sa calci cu mare precautie ca sa nu aluneci si sa te trezesti, hop, fix in fund.
seminte de rosii romanesti

N-am rezistat tentatiei si m-am aventurat voiniceste spre locul unde ma ispiteau niste rosii frumoase, mari si frumoase. Aratau prea bine si erau prea coapte ca sa le mai las sa astepte pana cand solul mai absorbea din umezeala. Asa ca n-am rezistat tentatie si m-am dat prada aventurii.

Anul trecut am primit cadou trei rosii mari originare din comuna Calina de Valcea. Prietenul care mi le-a adus a zis ca un var de-al lui le cultiva de mai bine de 20 de ani si este realmente indragostit de ele si de gustul lor.

Le alinta ‘grasanele mele’. Si ca sa respectam voia celuia prin a carui bunavointa ne putem bucura si noi de ele, le-am botezat ‘Grase de Calina’.
seminte de rosii romanesti
Am facut si ceva poze, dar cele de la fata locului n-au iesit prea bine pentru ca eram in permanenta presat de ideea ca pot sa alunec. Cea mai mare rosie chiar mi-a scapat din mana si, dupa cum se poate constata s-a ‘ciobit’ putin. Iar acasa a iesit ce se vede: o frumusete de 464 grame, cu o pulpa densa si seminte nu prea multe. Iar gustul, ce sa va spun, gust de rosie adevarata ca cele din gradina bunicilor. Vorba ceia din batrani, ‘grase si frumoase’.

Posted in Chestiuni tehnice, Ganduri de sezon, Soiuri de rosii | Tagged , , , , , , | Leave a comment

Seminte de rosii in arsita mare

Caldura mare … Mai ceva ca in Caragiale. Deja unele rosii au capatat arsuri de la soare. Bine a zis, cine a zis, cand a zis ca solarul si plasa de umbrire fac toti banii.

Deocamdata, sunt bucuros ca pompa ma ajuta sa-mi racoresc fetele. Unele dimineata, unele seara. Mai bine ar fi numai dimineata, dar nu am suficienta apa in fantana ca sa acopere toata suprafata, asa ca executam operatia prin rotatie. Pe langa solar si plasa de umbrire, am notat si un put la o adancime de 35-40m, asa ca sa nu mai am probleme.

Zilnic defoliez, copilesc. Incerc sa mai racoresc plantele si sa le fac viata mai usoara.
seminte de rosii
Am comandat online o masina de stors rosii si fructe. Manuala, dar cu corpul din fonta. Merge ca lumea, astazi am prelucrat doua galeti de rosii (Stupice si Bloody Butcher) in o ora si ceva. Coana Mare s-a aratat a fi foarte multumita si de proces si de rezultat, si daca ea spune ca este in regula, pot fi increzator ca am facut o achizitie buna.

Ca noutati, pot semnala ca ‘negresele’ Paul Robeson fac o figura frumoasa. Bogate si maricele, sper ca maine sa culeg cateva si sa le pun pe cantar.

Pana atunci, toate cele bune

Posted in Chestiuni tehnice, Soiuri de rosii | Tagged , , , , , , | 2 Comments

Sa bata tobele !!!

Da, sa bata tobele, recordul pe care tocmai l-am stabilit a fost doborat.

Maria Amazilitei mi-a rezervat astazi o surpriza de 805g pe care am onoarea si placerea sa v-o prezint in poza alaturata. Puteti fi siguri ca voi recolta o multime de seminte de rosii din interior.seminte de rosii

De ce spun ca a fost o surpriza? Privind fugar tufa respectiva, am avut falsa impresie ca acolo sunt doua rosii. Cand am recoltat s-a dovedit a fi de fapt una singura.

Sa vedem ce ne mai rezerva viitorul. Din cate vad eu printre frunze, mai sunt si alte posibile fapte demne de semnalat. Poate ca nu vor fi asa de mari, dar merita luate in seama.

Acum va las cu bine, am de ‘alergat’ pentru o nunta.

Posted in Ganduri de sezon, Soiuri de rosii | Tagged , , , , | Leave a comment

Cea mai mare de pana acum

Intr-un comentariu la postarea de ieri ii spuneam prietenului Nelu Craciun ca mai am creo 10 zile de alergat pentru doua nunti, dupa care ma linistesc si redevin gradinarul care am fost.
seminte de rosii
Deocamdata am placerea sa va prezint recordul pe anul acesta. Este vorba despre soiul Maria Amazilitei care ma rasfata cu un exemplar de 645g. Nu este cine stie ce, dar este totusi o rosie respectabila.

Trebuie sa-i spun lui Attila ca Maria Amazilitei are un gust foarte bun si ca nu ar trebui se lipreasca din portofoliul unui gradinar care vrea rosii cu gust deosebit. Straini de peste mari si tari pastreaza acest soi tocmai pentru savoarea fructului si le vine greu sa inteleaga cum de noi nu stim de ele. Parca n-ar fi ale noastre.

Ar mai fi o rosie despre care uitasem. Noroc cu Attila care intr-un comentariu recent imi aduce aminte de Matina. Poza cu pricina va fi in special pe placul amicului Andre-Petru, care asteapta niste seminte de la mine.
seminte de rosii
O sa-i dau cu siguranta, mai ales ca i-am incredintat in primavara ultimele seminte de Outdoor Girl pe care le-a ingrijit cu destoinicie si are acum niste plante de toata frumusetea.

Posted in Uncategorized | Leave a comment

Intamplari cu seminte de rosii

In fiecare an obisnuism cultiv cam 25-30 de soiuri de rosii, majoritate pentru prima data. Anul acesta a fost unul ‘altfel’.

In primul rand, datorita faptului ca o perioada am fost lipsit de mobilitatea obisnuita, a trebuit sa-mi redesenez planurile facute inca di vara trecuta. Problema cea mai suparatoare a fost ca lipsa mea de mobilitate a coincis cu perioada de inceput a rasadurilor. Atunci, nu am putut improviza spatiu sufucient, din care cauza a trebuit sa ma limitez la pervazul unei ferestre si sa impart un alt pervaz cu florile sotiei. Restul erau pe nord, cu lumina putina, necesitau ceva imbunatatiri, car nu s-au putut face. Asa ca am pus putine seminte si, pe cale de consecinta, am obtinut putine rasaduri, mult mai putine ca de obicei. Am cautat eu sa mai remediez situatia cand am reusit sa ma misc mai bine, dar nu am reusit mare lucru.

Cand a venit vremea sa plantez rasadurile afara, imi imaginam cu tristete cum va arata gradina mea in 2015. Deja renuntatem deliberat la jumatate din suprafata. Consiliul de familie a decis ca si pana si jumatatea asta era mai mult decat destul pentru unul care venea dupa o operatie la picior.

Seminte de rosii

Stupice


Dar se vede ca exista cineva acolo sus care face cuib pentru fiecare barza chioara. Am dat eu cu motosapa ca sa mai afanez pamantul, am pus eu un razor de ceapa, am transplantat rasadurile de pe un pervaz si jumatate, dar ma uitam ca mai e loc cat pentru o hora boiereasca.

Am mai pus niste seminte de rosii direct in pamant, am mai gasit pe la prieteni. Din piata nu cumpar din principiu rasaduri, pentru ca una iei si alta creste.

Aminteam mai sus de barza chioara. Ei bine, anul trecut a fost unul foarte ploios. Uneori curgea apa cate doua saptamani in sir. Asa ca multe din rosiile ajunse la maturitate s-au spart si s-au scurs pe sol.

M-am suparat atunci, m-am bucurat acum. Foarte multe seminte de rosii stricate de ploi au germinat acum, oferindu-mi rasadurile dupa care tanjeam. Uneori am fost chiar foarte norocos. Am pus laolalta toate plantutele care au rasarit in zona in care anul trecut am avut prunisoarele Roma, vreo 30 de toate. Acum, micile gogonele imi confirma, cu doar doua exceptii, ca am avut dreptate. Mai am un grup bunicel de Buzau 1600 si unul de Para Bulgareasca.

Bloody Butcher

Bloody Butcher


Norocul insa s-a cam oprit aici. Am continuat totusi sa plantez desi in multe cazuri nu voi stii niciodata cu certitudine soiul care este. Mai am cateva banuieli, care sper sa fie confirmate de evolutiile ulterioare.

Cam atat, dar ma bucur ca am reusit sa ‘umplu’ jumatatea de gradina.

Cel mai bine arata Bloody Butcher si Stupice, doua soiuri la care nu cred ca voi renunta vreodata. Ambele sunt pline de rod, cu un plus pentru Bloody Butcher, si ma rasplatesc de vreo 3 saptamani, daca nu mai bine. Astazi am facut niste poze, dar se vede ca am uitat cum e cu interdependenta dinte claritate si lumina solara.

Dar n-au intrat zilele in sac, fac eu altele mai bune.

seminte de rosii

Maria Amazilitei

Alaturi de ele ma incanta Maria Amazilitei si Paul Robeson cu niste exemplare parguite de peste juma’ de kil. Cu ultimele am obtinut niste poze mizerabile, dar primele par a se vedea catusi de puti. Dar, tot asa, ramane sa fac altele mai bune.

Si ramane sa va mai povestesc si despre alte rosii

Update 16 iulie – Iata ca am reusit niste poze ceva mai bune

Posted in Chestiuni tehnice, Soiuri de rosii | Tagged , , , , , , | Leave a comment

I’m back

Cam de doua luni ma chinuiesc sa-mi pun calculatorul la punct in urma unui incident de hard. Am fost in pericol de a pierde multe informatii, dar, slava Domnului, am reusit, cu ajutorul fiului meu priceput, sa recuperez aproape totul.

Din cauza aceasta am lipsit la intalnirile cu voi. A trebuit sa folosesc un calculator foarte vechi care nu-mi permitea sa fac prea multe lucruri. Am reusit doar sa raspund la mailurile celor care m-au contactat in privat sa ma intrebe ce s-a intamplat si carora le multumesc si pe aceasta cale pentru amabilitatea.

In concluzie, nu s-a intamplat nimic grav, oameni buni. Doar ca a trebuit sa am stau cuminte ca sa-si revina calculatorul din soc si sa ma asculte iarasi, ca pe vremuri.

Un lucru inca n-am reusit sa punem la punct si anume incarcarea de imagini de pe telefon. Asa ca va rog sa mai aveti putintica rabdare ca se va rezolva si trebusoara aceasta.

In linii mari gradina mea de rosii merge bine. Datorita unei interventii chirurgicale pe care am suferit-o in noiembrie trecut, am fost nevoit sa fac mai putin efort, asa ca acum am o gradina mai mica decat in alti ani. Dar recuperarea merge bine si cred ca de la toamna voi putea mai mult.

S-au copt si recoltez Stupice si Bloody Butcher. Acestea au fost primele puse in brazda, chiar a doua zi dupa Sf. Gheorghe. Par a urma la rand Paul Robeson, dar sa mai asteptam ca nu se stie, vad ca din urma se avanta voiniceste Maria Amazilitei.

Mai sunt multe soiuri despre care va voi povesti, dar toate la timpul lor, mai ales ca, din cauza suferintei despre care va povesteam mai sus, in perioada in care trebuia sa produc rasaduri nu prea puteam sa fac efort, asa ca am luat-o incet-incetisor, pe bucati mici. Din cauza aceasta am fost nevoit sa ma intind cu plantatul pana pe la jumatatea lui iunie. Desi puse mai tarziu, cred ca si aceste intarziate vor avea timp sa se maturizeze pentru ca mai este mult pana la toamna.

Acestea fiind zise, promit sa ma tin de treaba si sa fiu mai aproape de voi. Deocamdata, e bine, ceea ce va doresc si voua tuturor.

Posted in Uncategorized | 2 Comments