Am primit seminte de rosii

Au venit acele seminte de rosii despre care va vorbeam in postul anterior.

Marita este un soi de rosii bulgaresti care cu multi ani in urma era foarte popular in sudul Romaniei, cultivat in special pentru gustul lor. De ce au disparut, n-am idee. Probabil ca ceva s-a intamplat. Am gasit un gradinar mai in varsta care le cultiva candva. Sper sa-mi raspunda la mesaj si sa primesc niste informatii.
seminte de rosii
Rekord Rumunii. Daca n-ar fi vorba despre Romania, ai putea crede, dupa ortografie, ca este vorba despre o rosie ruseasca. N-am putut afla nimic despre rosia aceasta, dar fiind vorba despre un record, am speranta ca este o rosie mare. Dar cine stie cum erau rosiile mari atunci cand era ea in voga? Si mai ales, cand o fi fost ea in voga? In orice caz, dat fiind interesul purtat de altii de a o pastra in portofoliu, sper sa fie o rosie in care merita sa investesti.

Master Carnosa este o rosie cu un nume incitant. Imaginatia nu poate fi oprita sa lucreze si imi inchipui deja ca am in mana o rosie carnoasa, zemoasa si gustoasa foc. O fi avut ea si un nume romanesc? Oare care o fi fost acela si de ce s-a pierdut? M-am dus si pe la facultatea de agricultura, dar n-am aflat nimic. Profesorii batrani care poate ca mai stiau cate ceva au iesit de mult la pensie si au fost inlocuiti de generatia tanara. La iarna, daca voi avea timp, voi incerca sa pierd cateva zile in biblioteca facultatii. Poate ca o sa gasesc niste carti vechi de legumicultura care sa ma ajute.

Update – 18 octombrie 2014
Tot bantuind pe internet am gasit cateva informatii despre Master Carnosa
Sunt cu crestere nedeteminata, maturizare semi-timpurie, fruct rosu, turtit, 120-200g, inaltimea tufei 1,80-2,00m. Gustul este foarte bun.
Mai fac sapaturi

Posted in Adiacente, Soiuri de rosii | Tagged , , , | Leave a comment

Bucurie cu seminte de rosii

Toamna este in drepturile ei si gradina mea a inteles chestia asta. Incet-incet, toate dau semn de oboseala. Obosit ma simt si eu, desi, cel putin asa imi place sa cred, ar mai fi pana sa vina toamna. seminte de rosiiSper insa ca la primavara sa fiu mai in forma decat anul acesta, sa am multa putere de munca si mult mai multe bucurii. Ceea ce va doresc si voua.

Dar sa nu credeti ca trebuie sa astept primavara ca sa am din nou parte de evenimente placute. Va povesteam cu cateva postari mai in urma ca multi oameni cu care m-am intalnit isi aduceau aminte cu foarte mare placere despre un soi de rosii bulgaresc numit Maritza. Era plin sudul tarii de aceste Maritze si aveau, ziceau ei, un gust de rosie adevarata. Cu totii regretau ca soiul a disparut si de la noi si de la vecinii bulgari.

Si acum sa bata tobele … sa sufle trompetii.. Am bucuria sa va anunt ca 20 de seminte din soiul cu pricina sunt in drum spre mine. Si nu numai acest soi, voi primi si Recordul Romaniei, o rosie foarte populara pe la noi in anii ’960, dar despre care nimeni nu-si mai aduce aminte. Si nu inteleg de ce, din moment ce este totusi vorba despre un record.

Am mai primit si alte seminte, dar nu vi le spun acum, ca sa va fac curiosi si sa mai dati din cand in cand pe la blogul meu.

Posted in Ganduri de sezon, Soiuri de rosii | Tagged , , , , , | Leave a comment

Uite ce poate iesi din seminte de rosii

Am fost vreo doua zile la tara ca sa cazanesc un pic. Am facut o treaba buna, pe care sigur o voi aprecia la iarna, cand va incepe sa miroase a frig. Nu stiu daca ati remarcat, dar palinca are un miros cu totul deosebit cand afara este un piculet de ger.
seminte de rosii
Reintors, am ‘luat la mana’ internetul sa vad ce s-a mai intamplat in absenta mea si am aflat ca s-a depasit recordul mondial la rosii. Pana acum cateva zile cea ma mare rosie din lume apartinea americanului Gordon Graham si cantarea 7 pounds si 20 de ounce, ceea ce tradus in unitatile noaste de masura inseamna 3,515kg. Ei bine doamna din poza bate nu mai putin de 8,41 pounds, adica 3,815kg.

Autorul recordului este Dan MacCoy din Minnesota care s-a folosit de soiul Big Zac, un soi despre care se spune ca in mod normal produce fructe in jurul a 2kg. Si ca sunt si gustoase.

Acuma, riscand sa ma acuzati de ipocrizie, eu va spun ca n-as fi curios sa gust din rosia asta. Pentru mine e una urata, care, ce e drept, e drept, e cea mai mare sau cea mai grea din lume. Dar poate ca am imbatranit si nu mai inteleg prea bine anumite lucruri

Posted in Privind in gradina altora, Soiuri de rosii | Tagged , , | Leave a comment

Final de rosii si seminte

Ploaia din week-end a fost doar o sperietoare ca sa ma tina in casa. Am vazut ca prognoza s-a adeverit prin alte parti si-mi pare rau de bietii oamenii necajiti

Ieri am dat o fuga pe la gradina, dar n-am putut face mare lucru pentru ca … s-a pus ploaia. De fapt internetul intotdeauna a aratat ploaie in zona mea pentru luni si marti (adica ieri si azi), dar am crezut INM-ul pe cuvant. Printre picaturi am mai strans cate ceva, desi abia acum se vede cat de mult rau a facut ploaia de saptamana trecuta. Cu toate ca sunt o fire optimista trebuie sa recunosc faptul ca pentru anul acesta, gradina este cam incheiata pentru rosii. Mai merg ardeii, prazul, varza, un pic castravetii (anul acesta mi-a dat o vecina unii buni, sa nu uit sa opresc seminte) si vinetele, dar rosiile mele si-au incheiat misiunea. Sa speram intr-un an viitor mai bun.
seminte de rosii
Ultima poza pe care am facut-o este cea alaturata. Nu ma prea dau in vant dupa rosiile cherry, dar am cultivat din cele galbene, rosii sau negre si eram curios sa vad cum arata si una roz. Este cea din imaginea alaturata, Poland Pink. Marime obisnuita, culoare frumoasa, stralucitoare chir, si un gust placut, un pic parfumat. Cica sunt bune pentru uscat. Acuma, nu mai este timpul potrivit pentru asta. Interesant este ca am inceput sezonul tot cu niste cherry, Galbenele de Cluj si inchei cu polonezele astea. Inca o data se confirma ca istoria e-n spirala.

Au mai ramas destule gogonele verzi prin tufe. Cu ele am de ales in a le pastra pentru muraturi sau a le grabi coacerea. Anul trecut am lasat pentru muraturi doar gogonelele care aveau o culoare verde inchisa. In vreo doua-trei saptamani s-au facut numai bune de bagat la borcan. Pe celelalte, care intrasera cat de cat in procesul de maturizare, adica aveau cel putin o culoare verde-albicioasa, daca nu un pic spre roz, le-am pus in ladite captusite cu ziare si le-am pus in camara de la tara. Am pus si o banana trecuta bine intr-una din lazi pentru a le grabi coacerea. Se zice ca o banana bine coapta elimina mult metanol care ajuta rosiile la maturizare. Mie mi-a iesit.

Daca vreti ca rosiile sa se coaca in vrej, atunci trebuie sa le aplicati un stres care sa grabeasca evenimentul. Cel mai obisnuit stres este acela de a le carni foarte radical, adica exact deasupra ultimului etaj de fructe pe care le vreti coapte. In plus, ajuta si o defoliere riguroasa. Operatiile astea induc un semnal catre planta, activitatea ei se amplifica si coacerea este mai rapida. Meoda este una obisnuita, cei mai multi gradinari isi carnesc rosiile in toamna. Mai putin obisnuita este o alta metoda pe care eu nu am aplicat-o niciodata. Cica se apuca voiniceste tufa de rosie de partea de jos, de langa sol, si se trage usor-usor in sus, pana cand se simte ca radacinile au fost ‘saltate’ 3-5mm (milimetri). Adica maxim o juma de centimetru, nu mai mult, ca radacina nu trebuie distrusa, numai ‘stresata’ un piculet ca sa transmita semnalul de coacere catre planta. Incercati. Eu n-o s-o fac pentru ca solul este excesiv de ud si radacinile vor iesi lesne afara mai mult de cativa milimetri. Poate la anul

Posted in Chestiuni tehnice, Ganduri de sezon, Soiuri de rosii | Tagged , , , , , , , , , , , , | 3 Comments

Din nou despre ploaie

Abia am scapat si iar vine ploaia, cel putin asa sustine un cod galben anuntat de INM. Si nu vine singura, vine cu vijelie, grindina. Poate ca nu si in zona mea. De fapt n-as dori nimanui.

Ce sa mai spun, cine oare sunt eu ca sa pot opri ploaia? O poate face David Copperfield ? Cred ca nici macar el.
seminte de rosii
Dar sa nu uit ca blogul acesta este unul mai mult despre rosii, decat despre alte lucruri. Am luat la mana rosiile aduse de la tara si am ajuns la concluzia ca nu v-am spus nimic despre Cuore di Bue Albenga, sau mai pe scurt Cuore Albenga. Este originara din Italia, de la tarmul marii. Cele 5 fire pe care le am sunt cele mai inalde din gradina. Cartea spune ca pot atinge greutatea de 1 kilogram, dar in gradina mea acest lucru inca nu s-a intamplat. Dar este o rosie harnicuta, care isi face treaba linistita. Ori de cate ori treci pe langa ea, ai ceva de bagat la traista.

O alta rosie pe care am asteptat-o cu sufletul la gura este cea din imagine. Amicul meu englez Mike sustine ca este cea mai dulce rosie din lume.seminte de rosii Si pentru ca este cea mai dulce, este normal ca ea sa fie originara din Romania. Cernetu este numele ei pentru ca vine din satul cu acelasi nume din judetul Teleorman. Cum a ajuns in Anglia inca nu am aflat. Mike o are de la un prieten care la randul lui o are tot de la un prieten. Inca se mai lucreaza la stabilirea legaturilor si poate candva vom avea norocul sa aflam cum a ajuns ea sa vorbeasca limba engleza. Sincer sa fiu, dulceata ei nu m-a convins, dar trebuie sa tin cont si de faptul ca dupa atatea zile ploioase e prea plina de apa ca sa ofere gustul obisnuit. Dar rea nu este

Mai vorbim, poate chiar maine

Posted in Chestiuni tehnice, Ganduri de sezon, Soiuri de rosii | Tagged , , , , , | Leave a comment

Seminte de bucurie

Asa cum ii raspundeam ieri intr-un comentariu lui Nelu Craciun, indiferent cat de mare este necazul sau paguba care cade se sus fara voia noastra, gradina mea de la tara este o permanenta sursa de bucurie. Sigur ca au fost cateva clipe de necaz, poate chiar furie. Cel mai mult m-a suparat faptul ca rosiile LehrerTomate nu si-au mai putut arata splendoarea. In fond, asta este, fuse si se duse, vorba olteanului.

Asa cum va spuneam insa, am reusit sa pun la pastrare cateva seminte. Mai sunt si cateva rosii mai mici care isi asteapta randul, dar mi-ar fi placut sa va arat o poza cu o rosie adevarata. Cred ca erau doua exemplare de peste o jumatate de kil.
seminte de rosii
Si totusi, am ce sa va arat. De exemplu acest Accordeon. Mai zilele trecute v-am prezentat un Pink Accordeon. Acum am unul galben. Nu este ceva ce rupe gura targului, altii au avut chiar un submarin de aceasta culoare. Accordeonul asta insa, imi aduce aminte ca oricat ma pun eu contra, imbatranesc si, printre altele, ma lasa memoria tinerii de minte. Concret, habar n-aveam ca am doua variante de accordeon. Acu’ ma mir si eu precum cel din poveste, cum adica unu’ alb si unu’ negru. Trebuie sa verific prin arhiva daca am primit seminte de la mai multi. Daca da, atunci ar fi o explicatie, desi nu-mi aduc aminte sa fi pus seminte din mai multe surse. Dar mai stii ? Uneori memoria iti poate juca feste. Cautand pe net n-am gasit decat varianta Pink. Cautand printre mailuri, am vazut ca anul acesta am primit niste seminte de Accordeon despre care respectivul spunea ca e un soi galben. Dar de unde a aparut Pink? Mai trebuie sa fac sapaturi
seminte de rosii
O alta rosie interesanta este si Para de El Salvador. Unii ii mai zic si Sacul de rosii de El Salvador. Eu am ales varianta ‘para’ data fiind forma rosiei in sine. Si ii zic rosie chiar daca este portocalie. De fapt, de la Mexic in jos, rosiile (ma rog, tomatele) sunt si privite si considerate altfel decat in restul lumii. O explicatie ar fi faptul ca rosiile cam de acolo se trag, din acele tomatillos mai mult salbatice. Probabil ca asa au fost la origine, numai ca odata aduse in Europa, noi ne-am apucat sa ne jucam cu ele incat am obtinut in final ceva ce ne-a placut noua, chiar daca nu mai semanau cu originalul.

O fi evolutia asta a rosiei ceva pozitiv? Noi credem ca da, iar ei probabil o tin pe-a lor si cred ca nu. Sincer sa fiu, mie acele tomatillos nu prea mi-au placut, dar n-ar fi exclus ca nici lor sa nu le placa rosiile noastre si atunci suntem chit.
seminte de rosii
Si pentru ca tot am trecut garla in Europa (over the pond, cum ar zice americanu’) hai sa ne delectam cu o rosie din Calabria italieneasca, Belmonte. Un soi facut special pentru pasta. De fapt ce italianca ar fi ea daca n-ar fi buna de pasta ? Am incercat-o si anul trecut, dar nu mi-a iesit. Anul acesta insa, se pare ca sunt ceva mai norocos. Gust bun, productivitate buna. Cartea zice ca poate ajunge si la o jumatate de kil. La mine nu, dar totusi cred ca merita ceva atentie. Sigur o mai pun si la anu’

Posted in Chestiuni tehnice, Ganduri de sezon, Soiuri de rosii | Tagged , , , , , , , | Leave a comment

Ce e mult, e excesiv …

Am stat cateva zile la tara, la gradina. Dupa aproape o saptamana de ploaie, rosiile mele aratau jalnic. Luni, nu s-a putut intra pe ogor, desi cu o zi inainte fusese o zi bine insorita. Abia marti am putut intra, cu mare precautie insa, ca sa pot inspecta mai indeaproape situatia.

Am constatat cu tristete ca din cauza excesului de apa, mai toate rosiile aflate in stadiul de maturare au crapat. Cele mai mari stricaciuni au suferit LehrerTomate. Va promiteam in postarile trecute un festival al acestora. Imi pare rau ca trebuie sa va dezamagesc, dar evenimentul nu va mai avea loc, cel putin anul acesta. Cele mai mari rosii erau sparte si abia se mai tineau sa nu se imprastie pe jos. Cu foarte mare bagare de seama am reusit sa desprind aceste rosii de pe planta mama si sa salvez niste seminte. Stiu ca v-ar fi facut placere niste poze, dar a fost imposibil sa compun ceva cat de cat estetic.

Ca sa va imaginati ce a fost, va pot spune ca vecinul de peste drum mi-a spus ca in curtea lui a fost apa de o palma. Asta miroase a inundatie, depinde pentru cat timp a stat apa la acel nivel. Si, iar ca sa va dati seama, va pot spune ca abia astazi dupa pranz am putut sa sap rosiile, desi, de duminica incoace a fost in continuu vreme frumoasa.

Ma ladam tot in postarile anterioare ca prunele mi se coc intr-o veselie. Nici aici, din pacate, lucrurile nu stau bine. Ce am adunat, e bun adunat. Mai toate prunele tarzii, care se coceau toamna in septembrie sunt crude, dar crapate. Inca n-au cazut din pom, dar vor ajunge repede jos fiind atacate de viespi. Am renuntat sa le mai adun deoarece au un gust fad de apa, fara niciun pic de dulceata. Cica sa le pun zahar. Pai ce treaba e asta? Tuica de prune fara miros de prune? Mai bine lipsa.
seminte de rosii
Anul trecut, custodele unei univeritati americane a avut amabilitatea sa-mi trimita 10 seminte dintr-un soi care in catalogul lui era inventariat sub numele ‘Pitice‘. Amabil, omul cu care dialogam pe internet, a cautat prin hartii si mi-a spus ca semintele le-au primit prin ’962 in urma unui schimb cu o universitate din Germania. De unde le au nemtii, inca nu am reusit sa aflu, dar sigur, ‘Pitice’ este un cuvant romanesc, la fel ca si rosiile in discutie. Le puteti vedea in poza. Si cred ca nu e o coincidenta faptul ca inaltime tufei este cam de 80cm

Posted in Chestiuni tehnice, Ganduri de sezon, Soiuri de rosii | Tagged , , , , , , , | 2 Comments

Recolta sau seminte ?

De 24 de ore ploua aproape in continuu, ba mai nervoasa, ba mai mocaneasca. Plictisitor si enervant totodata. Cineva spunea ca atunci cand ploua, cel mai bun lucru este sa o accepti, ca oricum n-ai ce face. Cateodata esti chiar rasplatit cu un curcubeu.

Dar pentru ca tot n-am ce face astazi, sa ne intoarcem la rosiile noastre.

Cred ca multi dintre voi ati auzit despre Big Ben, pentru ca aceasta este porecla marelui clopot al ceasului din turnul de nord al Palatului Westminster din Londra, nume care este des utilizat si atunci cand este vorba despre clopot, ceas si chiar de turnul in care se afla ceasul. Pus in functiune in 31 mai 1859, Big Ben este cel mai mare ceas cu clopot și patru fețe, și al treilea turn cu ceas ca înălțime din lume.
seminte de rosii
Cand am primit niste seminte de rosii din soiul Big Ben, m-am mirat ce legatura ar putea fi intre o rosie si ceasul cu pricina. Cautand mai in amanunt, an constatat ca ingrijorarile mele erau nejustificate, deoarece numele rosiei din imagine are o alta origine. Pur si simplu, Benjamin Quisenberry din Ohio, a fost primul individ care a oferit publicului seminte din soiul cu pricina. Si pentru ca este vorba despre o rosie de talie mare, adica Big, promovata de un Benjamin, adica, pe scurt, de un Ben, numele a venit de la sine: Big Ben.

La mine in gradina cea mai mare rosie Big Ben a avut cu putin peste 250 grame. Un vechi proverb chinezesc spune ca nu trebuie sa judecam fiecare zi dupa recolta avuta, ci dupa numarul de seminte pe care le-am plantat. Asa o fi, vorbele par a avea o noima. A recolta, inseamna intr-un fel a incheia o viata. A planta seminte, inseamna a da curs unei vieti.

Posted in Ganduri de sezon, Soiuri de rosii | Tagged , , , , | 3 Comments

Un colos ascuns intre seminte

Astazi am pauza de la gradina. Vine ploaia, cel putin asa avertizeaza comunicatele din partea meteorologilor. Deocamdata se adevereste ca bate vantul, dar asta ma duce cu gandul ca norii vor zbura spre alte zari si ploaia va ramane doar o sperietoare

Ieri am mai facut o tura de bulion spre linistea Coanei Mari. Acuma gata poate sa vina iarna, cel putin din punctul acesta de vedere. Prunele aproape ca au fermerntat si ar cam trebui cazanite. Sa vedem cum stau cu timpul si disponibilitatea de vineri incolo, dar ar trebui sa ma fortez un pic De saptamana viitoare incep sa se coaca prunele de toamna si n-am unde le pune ca e butoiul ocupat. Cred ca via va fi un esec anul acesta, cel putin cam asa se vaita vecinii mei de la tara. Strugurii sunt acri din cauza ca a fost vremea cam rece si mana din belsug. In privinta acrelii pot sa confirm si parca imi aduc aminte ca anii trecuti pe vremea asta altfel mirosea prin vie.
seminte de rosii
Dinspre partea rosiilor, tot lucruri bune. Puszta Kolosz nu se dezminte si mi-a oferit una bucata rosie de 499 grame. Mai trebuia 1 gram si intram in intervalul care incepe cu 5, dar asta este, nici asa nu este rau, sa vedem ce rezerva viitorul. Am vazut cateva lucruri frumoase in zona LehrerTomate, daca nu le-o rupe nebunul asta de vant. Mereu va amenit cu festivalul Lehrer, dar mai e de asteptat. Rosiile mari au nevoie de timp ca sa se maturizeze. De acea mai toate soiurile acestea sunt tardive, de toamna, adica, de la plantarea rasadurilor, au nevoie de cam 3 luni de ingrijire buna ca sa se coaca.

Asta este, e si aici o regula. Cele care se coc repede, timpuriile, sunt mai mici in dimensiune si mai toate cu crestere determinata. Pe masura ce rosia e mai mare, timpul de maturizare se lungeste si el. Importat este ca asteptarea sa fie rasplatita.
Accordeon2
In categoria rosiilor mai putin obisnuite: Pink Accordion. Asa cum vedeti din poza si cum sugereaza si numele, este vorba despre o rosie foarte creata, cu lobii dispusi ca burduful unui acordeon. Diferenta semnificativa intre acest soi si Voyage, acesta din urma, fiind ceva mai spectaculos, un fel de strugurel care poate fi mancat lob cu lob (adica boaba cu boaba) Pe de alta parte acordeonul are mai putine seminte si are un gust un pic dulceag. Dar sa vedem ce vor spune rosiile care inca nu s-au copt. In orice caz, am cautat-o din curiozitate, pe internet si am aflat ca este o rosie pentru bulion, din moment ce nu este bogata in seminte. Exemplarul cules de mine are 261 de grame, dar cica pot ajunge pana la o juma’ de kil.

Ia spuneti-mi, unde va duce gandul daca intalniti in inventarul unei universitati americane un soi de rosii numit Pitice? Cum o fi ajuns el acolo? De ce ei il pastreaza, iar noi nu, este foarte greu si de explicat, si de inteles. Sunt intr-adevar pitice, nu mai inalte de 60-70 cm, mici si bunicele la gust. Dar e musai sa le mai pun odata la anu’ pentru ca cele trei fire de anul acesta au fost atacate la greu de mana. Noroc de faptul ca americanii s-au dovedit largi la inima si mi-au dat mai multe seminte.

Afara tuna. Sa ne pregatim de ploaie. Deschideti umbrelele si impartiti-le cu ceilalti. Daca n-aveti umbrele, atunci impartiti ploaia.

Posted in Chestiuni tehnice, Ganduri de sezon, Retete | Tagged , , , , , , | 2 Comments

Alte rosii, alte culori

Se pare ca toamna vine mai repede anul acesta. In orice caz, noptile acestui sfarsit de august sunt sensibil mai reci ca anii trecuti. Vecinul meu, moshul de peste drum, zicea mai zilele trecute ca anul acesta bruma va cadea pana in mujlocul lui septembrie. Nu mi-as dori acest lucru cand ma uit la rosiile din gradina care inca sunt pline de flori si rodesc in continuu. Cine stie, si moshii se mai pot insela uneori. Sau poate ca l-am prin eu intr-un moment cand era mai suparat.
seminte de rosii
Am ajuns din nou la gradina mea. Kapia Rose ma asteptau exact asa cum le lasasem. Insorite, coapte si numai bune de recoltat. De data aceasta am putut face o poza.

Vedeti ce aglomeratie este acolo? Maxima bagata la traista a avut 146 de grame, ceea ce nu este tocmai rau, adica 7-8 la kil. Si sa stiti ca si ca gust stau bine, iar semintele nu sunt din abundenta. Cred ca ma repet, dar cu ele trebuie avuta maxima atentie pentru ca nuanta rozalie pe care o are fructul lor poate crea iluzia ca nu sunt coapte. Asa cum le spune si numele, Kapia Rose sunt coapte fara a atinge uzuala culoare rosie a tomatelor. Si asta pentru simplul motiv ca sunt roz, nu rosii la culoare.
seminte de rosii
Pentru ca tot a venit vorba despre rosii care nu sunt tocmai rosii, adica sunt la maturitate de alta culoare decat cea obisnuita, dati-mi voie sa va prezint Malakhitovaya Shkatulka, o rosie verde. Originara din Siberia ruseasca, o mai intalnim sub numele englezesc de ‘Malachite Box‘, adica cutia cu malachite. Malachitul este o piatra semipretioasa de culoare verde inchisa folosita inca din antichitate la confectionarea de amulete si scarabei aducatori de noroc. Sub forma de pulbere, malachitul era folosit de femei in Egiptul antic pentru colorarea pleoapelor.

Este o tomata (evit cuvantul rosie, vedeti?) din categoria celor tardive, care au nevoie de mai mult timp ca sa se maturizeze, dar gustul merita asteptarea. O sa revin cu mai multe informatii, pe masura ce alte si exemplare se vor coace in gradina mea.

Maine e prima zi de toamna, cel putin calendaristic. O sa ajung iar la gradina. O iau si pe Coana Mare, pentru ca ne asteapta inca o tura de bulion.

Posted in Chestiuni tehnice, Soiuri de rosii | Tagged , , , , , , , , , , , , | Leave a comment