Roșii din Grădină – Soiuri și cultivare

Gradina mea m-a surprins cu Campbell’s 33 si Grasa taraneasca, soiul din Maramures despre care va povesteam in postarea anterioara. Asta ma bucura, pentru ca am ocazia sa mai intorduc un soi in atlas. Nici nu stiu cum sa numesc mai bine atlasul asta, poate compendiu, poate … In fapt este o colectie de descrieri si imagini ale soiurilor pe care le-am cultivat in gradina. Cred ca se apropie de 200, toate trecute prin mana mea. Dar nu am alte idei mai bune.

Vad insa ca pe ultima turnanta sprinteaza Ovi’s Romanian Giant. Ieri am vazut o rosie destul de rosie, dar am zis sa o las sa se coaca mai bine. Asa cum apreciam mai demult va fi numai buna pana la Sf Marie. De fapt, cred ca in 2-3 zile va fi perfecta.

Mai am cateva soiuri care vor urma in curand, unele foarte interesante. Nu vreau sa va starnesc curiozitatea, dar deocamdata prefer sa nu devoalez mai mult. Ieri le-am stropit contra manei si altor agresiuni. Preventiv, pentru ca, sa nu vorbesc intr-un ceas rau, deocamdata nu-s probleme. Chiar nu-s, spre deosebire de alti ani. Si spre deosebire de alti gradinari care se plang.

Asa cum as dori sa se inteleaga din titlul de mai sus, incet-incet fabricuta mea de rosii se pune pe picioare. Din acele seminte de rosii pe care le-am plantat in iarna au crescut tufe, au inflorit, au facut gogonele, au intrat in parga. In curand se vor coace si voi trece la cules. Sigur voi avea si seminte. Mai multe sau mai putine, in functie de ce este inauntrul rosiei. Stiti ca unele rosii au seminte mai multe altele, din contra, sunt mai zgarcite la numar si cantitate.

Azi va pot prezenta doua soiuri noi

Abia sosit de la gradina, vreau sa impartasesc cu voi bucuria altor tomate care au pasit voiniceste pe calea maturizarii. Sunt de fapt doua soiuri, Ovi’s Romanian Giant si Grasa Taraneasca. Despre primul soi puteti citi mai multe aici Ovi’s Romanian Giant. E un soi de rosii pe care l-am cultivat si in anii trecuti dar am pierdut plicul cu seminte. Multumesc inca o data amicului A52 pentru amabilitatea de a ma ajuta la nevoie.

Al doilea soi este nou si pentru mine si pentru voi. L-am obtinut cu greu dupa lupte seculare. In final am primit cateva seminte de rosii din care a iesit ce vedeti in poza. Soiul este originar de undeva din Maramures, nu din Bihor cum ziceam eu la inceput. Cand voi afla mai multe, va voi spune. Cel de la care le am, de fel de pe langa Deva, le-a primit la randul lui anul trecut ca fiind ‘seminte de rosii bune de tot’ si nu l-a interesat sa afle mai multe. Ca sunt bune, mi-a confirmat. Din cat se poate vedea in poze, pot confirma si eu. Mai asteptam 7-10 zile si si vom vedea culoare, miez, seminte, gust, ma rog, toate cele.

Deci, stati aproape, in curand va incepe balul. Pana atunci pregatiti papioanele.

Nestămpărat cum sunt, am nesocotit toate sfaturile celor din jur și am dat o fugă pe la țară, pe la grădină. Așa cum mă așteptam, chiar și pe caniculă, primele roșii încep să se coacă.

Totuși, nu a fost o alegere prea nimerită, pentru că a fost căldură mare, o zi toridă de fapt, cu tot disconfortul adiacent. Un aer irespirabil și încins, de parcă jur-împrejur erau numai sobe pline ochi cu jar. Mai pe la umbră, mai pe înserate, mai prin răcoarea dimineții, am reușit să fac câte ceva, nu mare lucru. Asta este, atât și așa se mai poate. Deocamdată.

Primele soiuri de roșii se apropie de coacere

Am profitat de ocazie ca să fac un inventar cu toate soiurile de roșii aflate pe rod. Acuma, dacă cele văratice sunt pe sfârșite, mai trebuie să aștept ceva timp ca să trec la adunatul celor care se vor maturiza în plin sezon. Cred că pe la Sf. Marie voi avea primele oportunități. Deși mă aștept ca Ovi’s Romanian Giant să fie un pic mai grăbită. (Profit de ocazie să-i mulțumesc Domnului Gabriel A52 pentru amabilitatea de a-mi împrumuta semințele. Ale mele sunt pe undeva puse bine, de negăsit). Deocamdată roșiile arată așa, dar nu vor ezita, cât de curând, să fie adevărate vedete.

Lângă ele, Sângeorgiu de Mureș, roșiile minunate de la Doamna Cristina. Și ele la fel de harnice ca gigantele ‘inventate’ de Ovidiu. Vor aduce în grădină frumusețea și gustul lor.

De ce merg la grădină chiar și pe caniculă

În ciuda atmosferei înăbușitoare, vizita în grădină a fost o bucurie. Oboseala și căldura au trecut repede în plan secund când am văzut că roșiile mele sunt sănătoase. Am observat că, până acum, au trecut destul de bine peste zilele cele mai fierbinți. Cred că un rol important l-au avut stratul bun de mulci și udarea regulată. Iar asta înseamnă că se apropie cea mai frumoasă perioadă a sezonului.

Vedeți de ce mă duc la grădină, împotriva protestelor generale? Aș fi mult mai bolnav dacă nu m-aș duce.