De unde vin gustul și aroma roșiilor?

Din punct de vedere nutritiv, roșiile sunt o sursă excelentă de vitamine A și C. În piață însă, cumpărătorii sunt mai puțin interesați de aportul nutritiv al roșiilor și mai mult dispuși să aprecieze gustul și aroma lor. Consumatorii au afirmat de nenumărate ori că preferă să plătească mai mult pentru o roșie gustoasă care să le amintească de grădina bunicilor, decât pentru una mare sau altfel.

Dacă gustul este cea mai importantă calitate, atunci întrebarea din titlu este una foarte de actualitate. Deci, de unde oare vin aroma și gustul roșiilor?

Ce anume formează gustul unei roșii

O analiză riguroasă a elementelor din care este formată roșia ar evidenția că ea conține apă în proporție de 92,5 – 95%. Prin urmare, abia 5 – 7,5% din conținutul unei roșii, numit materie uscată, contribuie la gustul și aroma acesteia.

Potrivit unor date sintetizate în literatura de specialitate și preluate inclusiv în lucrări academice ale The Ohio State University, această materia uscată a roșiilor conține aproximativ 25% fructoză, 22% glucoză, 9% acid citric, 8% minerale (în principal potasiu și fosfor), 8% proteine și 6% celuloză.

Intuitiv, fructoza și glucoza contribuie la gustul dulce al roșiei. Acidul citric contribuie și el la formarea gustului, inducând o anumită aciditate. Apoi, prezența mineralelor are o influență asupra pH-ului, prin urmare și ele reglează într-un fel aciditatea. Aceste elemente majoritare – fructoza, glucoza, acidul citric și mineralele – sunt în principal responsabile de gustul roșiei, care poate fi dulceag, acrișor sau dulceag-acrișor în diverse proporții.

De unde provine aroma specifică roșiilor

Soiuri de roșii cu gust si aromă diferită

Dar roșiile nu au numai gust, au și aromă. În peste 25 de ani de experiență în grădină, în care am cultivat mai mult de 300 de soiuri de roșii, am observat că unele de culoare neagră pot avea o ușoară aromă de afumat. De asemenea, la unele roșii portocalii se poate distinge o aromă ușor fructată, apropiată de portocală sau banană.

Gustul și aroma specifică roșiilor rezultă tocmai din interacțiunea celor patru componente principale cu sărurile și aromele volatile care, deși sunt pe ultimul loc în alcătuirea materiei uscate, au un aport important la formarea savorii specifice roșiilor.

Factorii care influențează gustul și aroma roșiilor

Această interacțiune nu trebuie privită ca un proces chimic care se startează mecanic din momentul în care sămânța este pusă în pământ și se încheie când fructul este cules. Ea este influențată de o serie de factori externi care contribuie la cultivarea roșiilor, precum soiul, stadiul de coacere, lumina, temperatura, umiditatea, fertilizarea și solul. Nu în ultimul rând, trebuie luate în considerare condițiile climatice, precum și condițiile de manipulare, transport și depozitare.

Posted in Articole | Leave a comment

Noapte la vie cu seminte de rosii in cutie

In dimineata asta am ceva probleme administrative de rezolvat. Plus ca trebuie sa ma pregatesc sa plec la o nunta si voi lipsi de acasa cateva zile la sfarsitul saptamanii. Dar sa nu credeti ca voi sta prea mult departe de gradina. Ma duc acolo dupa-amiaza si raman si la noapte. Au inceput sa se coaca strugurii si e bine sa se stie ca e cineva prin preajma. Sau poate ca ma amagesc singur.

O sa-mi fac si ceva timp sa-mi pun un pic la punct si cutia de pantofi care contine seminte de rosii. Poate ca n-ar fi rau sa o iau cu mine si sa mai umblu prin ea cand va veni noaptea. Sunt cam in urma la capitolul asta si dupa nunta cred ca trebuie culeasa via, asa ca ar trebui sa ma concentrez un pic.

Am pastrat cateva Bogdane sa le ‘confrunt’ cu Nepotu’ pe care sper sa-l intalnesc la evenimentul anuntat mai sus.
Inima Dorinei
Controland ieri ‘sectorul inimilor’ dupa Bogdane, am realizat cu ocazia asta ca nu v-am spus nimic despre o alta rosie in forma de inima, Inima Dorinei. Asa ca am luat din ele cateva acasa, dar ulterior am vazut ca deja facusem niste poze despre care insa uitasem cu desavarsire.

Imi fac mea culpa si va przint o rosie care merita un pic de atentie, mai ales pentru gustul ei rar intalnit. Asa cum zice Atena, vecina care mi-a dat semintele, ‘simti ca mananci o rosie’.

Posted in Adiacente, Soiuri de rosii | Leave a comment

Grasa si frumoasa

Ceva mai bine astazi in gradina, desi solul este inca umed. Am putut, totusi, sa intru sa mai leg o rosie, sa mai indrept un arac, sa mai carnesc o tufa. O multime de seminte de rosii imprastiate pe sol din cauza rosiilor care au crapat de prea multa apa. Cred ca la anul coi avea multe fire care vor rasari spontan.

Rosiile mele sunt pline de flori. O spun cu regret pentru ca nu cred ca acestea sa mai apuce sa se faca macar gogonele. O spun cu regret si cred ca cel mai bun lucru pe care l-as putea face este sa ‘declansez’ o carnire masiva. Dar imi pare rau, sincer va spun, eu m-am atasat de plantele mele si nu-mi vine prea usor sa le rup. Dar poate ca operatia, brutala in sine, le este benefica. Vreau sau nu vreau, cand temperatura va scadea si cadea bruma viata lor se va incheia iremediabil. Asa ca mai bine sa le ajut sa se descurce mai usor pe ultima suta de metri. Sa vedem, noptea e un sfetnic bun.
seminte de rosii
Tot de la Fane Barbu am si rosia din imagine. Nu pot sa spun cum a ‘botezat-o’ el, dar eu am ales sa-i zic, pana una-alta “Grasa de Isalnita

In orice caz este o rosie care merita sa fie bagata in seama. Da exemplare mari, in jur a 500g si peste si are un gust de apreciat. Buna in special pentru consum in stare proaspata, daca ai o familie din 2-3 persoane, altfel ai nevoie de o gaina doua sa te ajute sa dovedesti un fruct mai mare.

Posted in Chestiuni tehnice, Soiuri de rosii | Leave a comment

In gradina, printre buturoage

In ultima vreme m-am cam lenevit. Adevarul este ca m-a rasucit un pui de raceala care-mi dadea o stare de apatie. Nu ma durea nimic, doar ca as fi stat mai mult in in pat decat in picioare. Semana cu asteniile de primavara din tinerete, numai ca tineretea s-a cam dus, am ramas doar cu astenia.

De dimineata am fost la gradina. Prima impresie de la fata locului a fost ca noaptea plouase. Pamantul era mai ud si mai moale decat era sambata, cand fusesem ultima data. Pana la urma m-am lamurit ca era vorba despre o roua groasa, consistenta, care s-a uscat abia pe la 11

Strugurii au inceput sa se indulceasca, dar cred ca mai trebuie lasati macar o saptamana. Niste vecini ziceau ca maine se apuca de cules (la via lor, nu la a mea, sau mai stii … ?). Risc totusi si o mai tin o saptamana, de fapt cam vreo 10 zile. Vineri, eu si Coana Mare plecam la o nunta la Severin si nu cred ca scapam usor de acolo. La ei sambata e nunta la restaurant, duminica e nunta acasa, la tara, luni e petrecere cu neamurile, marti ne dregem, miercuri e plecarea, cine mai poate. E drept ca abia astept sa ma vad cu Nepotu’ si sa-i arat ce rosii am facut din Bogdanele sale. Cand ma intorc, m-apuc de vie, daca n-o culege-o cineva pana atunci.
seminte de rosii
Astazi n-am avut curajul sa intru printre randurile de rosii, de teama ca ma afund si nu mai pot sa ies la deal. Insa am ce sa va prezint, pentru ca au ramas ceva restante.

Fane Barbu creste de ani buni in gradina sa din Isalnita Craiovei niste ‘buturugi’ cu totul deosebite. De fapt el le zice ‘Buturoage‘ si cred ca nu fac niciun pacat daca le voi pastra acest nume. Adevarul este ca aduc un pic a buturugi ca forma. Si ca marime … daca pastram proportiilr. La mine in gradina, mai toate au avut peste juma’de kila (nu cu mult peste)

Posted in Adiacente, Soiuri de rosii | Leave a comment

M-am intors fara seminte de rosii

Gata pauza, ieri dupa amiaza am ajuns la domiciliu

N-a fost o idee rea sa mai iau un pic de acer racoros. Din pacate, n-am avut norocul sa descopar o rosie-doua prin gradinile oamenilor. O mica dejmagire, dar n-au intret zilele in sac. Si, pe urma, nu se stie de unde sare iepurele.

Mai stau un pic sa se mai lumineze, ma sui pe cal si dau o fuga la gradina. Se anunta 2-3 zile de canicula.

Cand ma intorc, mai stam de vorba.

UPDATE. Pe la pranz m-am intors ca se pusese caldura, dar ma duc mai pe seara sa ud. Nu ca ar fi o nevoie stringenta, dar cred ca rosiilor mele le-ar face bine un pic de racoare.
seminte de rosii
Oricum, am observat ca dimineata era o roua consistenta. Gradina arata bine desi am fost departe de ea vreo 5 zile.

N-am plecat cu traista goala. Dintre toate vreau sa va arat una din indiencele pe care vi le-am prezentat in postarea anterioara. Atunci erau cam verzi, dar au avut timp sa se coaca si sa se faca frumoase. Numele lor este Indiana Red

Posted in Chestiuni tehnice, Ganduri de sezon, Soiuri de rosii | Leave a comment

Niste indience ude pentru seminte

Asa cum am zis, am luat pauza. Am pus caii la carioara, am luat-o pe Coana Mare si gata, ne-am dus pe la deal, adica mai spre munte.
seminte de rosii
Sa stiti ca e greu fara gradina. Ma obisnuisem asa, una-doua, hai la tzara sa vedem ce mai fac rosiile. Acuma, n-au incotro si trebuie sa faca bine. Ploaie au avut destula, poate chiar prea destula. Pamantul este fleasca si nu poti intra cu piciorul fara sa te afunzi. Asa ca cel mai bine, si pentru mine si pentru ele, este ca pentru un moment sa lasam lucrurile asa cum sunt.

Va spuneam eu ieri ca s-a emancipat lumea. Nici n-am tras bine la o pensiune sa servim ceva, ca a si dat internetul buzna peste noi.

Acum, pana se fac clatitele, va pot pune o poza din laptop, ca sa va convingeti ca a fost ploaie destula.

Indiana red, o inima larga si cu gust foarte bun. Pacat ca pe cele din fotografie le-a prins ploaia si au cam crapat. Altfel se faceau niste rosii de toata frumusetea.

Dar niste seminte de rosii tot am pus la pastrare.

Au sosit clatitele. Deja lipseste una la care s-a infipt Coana Mare. Aia parca avea si ceva smantana pe deasupra. Daca mai postez mult o sa-mi ramana doar farfuria. Asa ca, la treaba

Posted in Ganduri de sezon, Soiuri de rosii | Leave a comment

E buna si cate o pauza

Gradina mea este uda bine, se afunda piciorul in sol, cand te incumeti sa intri printre randuri. Dar nu m-am incumetat decat o data si doar doi pasi. N-are rost sa batatoresc pamantul.

Am luat decizia sa lipsesc din gradina cateva zile. Abia daca se va putea intra joi-vineri ca sa faci ceva treaba. Asa ca pun saua pe cal si dau o raita mai pe la deal. Cred ca ma intorc duminica seara

O sa iau laptopul cu mine si voi mai posta daca voi avea acces la internet. Probabil ca da, lumea s-a emanicipat.

Si poate ca am noroc sa dau peste niste seminte de rosii.
seminte de rosii
Astazi, Black & Brown Boar

De felul meu nu-mi plac rosiile mici, nici pe cele cherry nu-l apreciez prea mult in ciuda gustului deosebit pe care il au. E mai buna o rosie mare, chiar dace e nevoie de doi oameni ca sa-i dea de cap.

Dar daca este sa ma refer la aceasta rosie, pe mine m-a impresionat felul in care ea a rezistat temperaturilor ridicate din acest an. Facea flori si lega in continuu, de parca nimic deosebit nu ar fi deranjat-o. Si e si productiva.

Cuminte fata!

Posted in Adiacente, Soiuri de rosii | Leave a comment

Aurora in loc de curcubeu

Astazi a ploua aproape toata ziua, o ploaie rece si intunecata de toamna.

Nu cred ca voi putea intra in gradina mai devreme de miercuri. Si asta numai daca se opreste ploaia. Oricum, maine dimineata voi da o fuga sa vad cum sta treaba, desi sunt sigur ca va trebui sa stau departe de randurile de rosii, altfel voi ramane fara talpile de la incaltari

Sa speram ca rosiile nu vor crapa de atata ploaie.
seminte de rosii romanesti
Si ca sa nu ne pierdem bunele obiceiuri, va voi prezenta si astazi o rosie din gradina mea. Face parte din categoria ‘Inima de bou’ si se numeste Aurora de Constanta. Aurora este doamna care a ingrijit-o si locuieste in orasul sau judetul Constanta. Nu stiu prea multe, mai bine zis nu am voie sa detaliez. Aceste seminte de rosii le-am primit anul acesta sau anul trecut, nu mai stiu bine.

In orice caz, o rosie frumoasa, aspectuoasa si plina de savoare. Dupa ploaia asta, multi s-ar dori un curcubeu. Deocamdata, sa ne multumim cu o aurora.

Posted in Adiacente, Soiuri de rosii | Leave a comment

Seminte de rosii ratacite

Astazi m-m sculat cu putina lene in suflet. Nu stiu de ce , dar nu prea aveam tragere de inima sa ma scol si sa ma duc la gradina chiar in zori.

Poate si faptul ca stiam ca e greu de intrat in ogor din cauza ca solului inca moale sa fi avut o contributie la aceasta decizie.

In orice caz, termin postarea, ma arunc in sa si dau fuga la gradina. Cand ma intorc, poate ca va mai povestesc.
seminte de rosii
Rosia de astazi o pierdusem la un moment dat. O pierdusem ca nume si provenienta. Punguta zip in care erau semintele cazuse din plicul cu care venise, nu observasem la timp, si nu mai puteam reconstitui. Era doar o eticheta pe care cu greu puteam citi ce scrie, iar ce credeam eu ca scria nu gaseam pe internet.

Dar ea, ca toate fetele cuminti, isi vedea de treaba ei si se facea in fiecare zi mai frumoasa. Asa ca, n-am avut incotro si am i-am contactat pe cei de afara cu care facusem schimb in iarna si am clarificat situatia.

Am dewsoperit astfel ca tomata in cauza se numesteMong, un soi gen beefsteak, despre care se spune ca face fructe mari chiar daca nu-i dai tot ce-i trebuie. Si are si un gust bun, seminte putine, buna la toate, musai o voi trece pe lista scurta.

Posted in Ganduri de sezon, Soiuri de rosii | Leave a comment

Dimineata pe racoare

Azi-noapte a plouat bine. S-a racit si vremea bine de tot. Mai ieri umblam plin de transpiratie, iar in dimineata asta am luat o vesta pe mine, ca strangea un pic pe sub manecute.

Am facut o mica inspectie in gradina. Am indreptat niste araci care erau la pamant. In rest am evitat sa intru ‘pe ogor’ pentru ca terenul era moale de tot. Cred ca nici maine nu se poate face ceva, iar poimaine scrie ca ploua iar.

Din lista de seminte de rosii pe anul acesta va prezint o rosie romaneasca, dar cu un nume germano-englez: Giant of Siebenburgen
seminte de rosii
Siebenburgen este o veche denumire nemteasca a unei zone din sudul Transilvaniei care se intindea din Tara Hategului pana in Tara Barsei, adica tocmai zona in care traia o populatie etnica germana. Siebenburgen inseamna 7 cetati, 7 orase care erau simbolul acelei regiuni. Probabil ca este vorba despre Brasov, Sibiu, Medias, Alba si inca altele 3 la care nu ma duce mintea acum.

Asa cum va spuneam, rosia aceasta era foarte obisnuita in gradinile nemtilor, nemti care au luat-o cu ei in Germania atunci cand s-a plecat masiv dupa Al Doilea Razboi Mondial.

Desi a emigrat in Vestul Europei, a ramas tot o rosie romaneasca, e drept foarte rara. Si asta mai ales din cauza ca are foarte putine seminte. In rest, aflati ca are un gust extraordinar (unii chiar sustin ca are un usor parfum de lamaie) fapt care o recomanda pentru consum in stare cruda. Este o rosie mare, existand exemplare de peste 1kg. I-am putea spune fara sa gresim si Mari de Transilvania

Posted in Ganduri de sezon, Soiuri de rosii | 2 Comments