Seminte de rosii in premiera

Nu stiu cum se face, dar toamna asta, in loc sa ma mai elibereze din sarcini, ma tine mult mai ocupat decat am fost in alti ani. Asa se face ca a trebuit sa stau cateva zile departe de gradina, dar maine dimineata sunt acolo, fara tagada.

Pe undeva a fost bine pentru ca am reusit sa mai pun un pic de ordine in idei si seminte. Asa se face ca pot sa va prezint in premiera o rosie romaneasca veche de cel putin 40-50 de ani. O sa-mi spuneti ca ce fel de premiera poate sa fie aceasta din moment ce rosia are o varsta asa de respectabila.
seminte de rosii traditionale
Si totusi poate fi vorba depre o premiera, daca imi acordati 1-2 minute din timpul Dvs. Totul a inceput acuma vreo 3-4 ani cand m-am imprietenit cu Gerhard din Germania. Nu le am eu cu nemteasca, dar am dedus ca Gerhard este un fel de responsabil de lucrari la o universitate din Germania cu profil horticol. Amandoi iubim rosiile, asa ca nu a fost greu sa ne gasim puncte comune. Am mai schimbat niste idei, am mai schimbat niste seminte de rosii, si uite asa am ajuns sa pot parcurge o parte a catalogului de seminte al respectivei universitati. Undeva am gasit un soi a carui fonetica suna un pic romaneste “Somesch”. Mai sa fie, zic eu, n-o fi vorba despre Somesul nostru din Ardeal? Si Gerhard imi confirma ca este vorba despre o rosie de origine romaneasca provenind din perimetrul localitatii Kublesh. Adica, boieri dumneavoastra, fix Cubleșu Someșan din judetul Cluj. La rugamintea mea Gerhard a mai cautat prin fisa tomatei si mi-a mai dat amanunte privind culoarea, forma, tipul de crestre si alte informatii care caracterizeaza un soi de rosii. N-a putut afla prea multe despre cum au ajuns semintele la ei, decat ca prin 1974-75 s-a facut un schimb intre Ministerele de Agricultura din Romania Populara si Germania Democrata. Tot este mai mult decat nimic. Ciudat este ca de 40-50 de ani in Romania nu se mai aude nimic despre rosia asta, in timp ce nemtii o au si o pastreaza.

Anul acesta am pus-o in gradina pentru prima data. Acum intelegeti de ce spun ca este vorba despre o premiera? Pai cred ca sunt unicul care a cultivat aceasta rosie in Romania in ultimii 40 de ani. Si printre putinii care detin seminte din acest soi, pentru ca nu pot sa cred ca nu le mai are nimeni, numai ca cine le are prefera sa le tina sub fund.

Cu de la mine putere am botezat-o Someșana de Cubleșu, ca sa cuprind in numele ei toate informatiile pe care le am in acest moment despre ea. Am pus si o poza. Daca apasati pe linkul de mai sus, ajungeti la o pagina dedicata acestei rosii si care cuprinde mai multe poze si informatii.

Posted in Soiuri de rosii | Tagged , , , , , , , , | Leave a comment

Ingrasaminte organice vs Ingrasaminte chimice

Inainte de a porni aceasta dezbatere, vreau sa amintesc celor interesati ca lista semintelor de rosii si de alte legume, disponibile pentru noul sezon se gaseste aici

Si acum sa pornim discutia. Puneti doar aceasta intrebare si veti declansa o dezbatere plina de viata in randul gradinarilor. Chiar daca am putea pune aceasta intrebare tocmai plantelor pe care le ingrijim, raspunsul ar fi unul simplu si needificator: pentru ele nu exista o diferenta, nutrientii sunt nutrienti oricare ar fi originea lor

Cu toate acestea, exista diferente semnificative intre ingrasamintele organice si cele chimice in ceea ce priveste valabilitatea nutrientilor si mai ales privind efectul lor in timp asupra solului

Pentru a putea discuta in cunostinta de cauza, cred ca mai inainte ar trebui sa lamurim termenii, pentru ca nu toti intelegem la fel si acceptam in egala masura termeni ca organic, natural, anorganic, chimic, sintetic, artificial sau fabricat. La o prima vedere veti crede ca avem de lamurit prea multi termeni. Dar vestea buna este ca putem reduce alegerea doar la ‘ingrasaminte organice’ si ‘ingrasaminte chimice’, fara a dilua continutul dezbaterii.
seminte de rosii
Ingrasaminte organice.

Termenii ‘organic’ sau ‘natural’ inseamna pur si simplu ca produsul este procesat minim si nutrientii raman mai degraba in forma lor naturala, fara a fi extrasi si rafinati.

Ingrasamintele organice sunt de regula obtinute din deseuri de plante sau animale sau din minerale sub forma de pulbere (pudra). Ca exemple putem mentiona gunoiul de grajd, compostul sau faina de oase. Primele doua au o minima prelucrare care se desfasoara intr-o ferma, in timp ce oasele se prelucreaza intr-o fabrica. Caracteristic pentru ele este faptul ca nu se poate garanta un raport clar intre elementele nutritive N-P-K.

Ingrasaminte chimice
seminte de rosii
Ingrasamintele chimice (numite si anorganice, sintetice, artificiale sau fabricate) sufera o procesare speciala in urma careia sunt extrase substantele nutritive, dupa care acestea sunt amestecate intr-o proportie bine stabilita, cunoscuta ca formula N-P-K. Aceste ingrasaminte pot fi obtinute din resurse foarte diverse, cum ar fi derivati ai petrolului, soluri si roci sau chiar produse organice. Caracteristica ingrasamintelor chimce este ca substantele nutritive obtinute sunt in stare pura si oferite ca atare.

Ori in natura acesti nutrienti nu exista si nici nu actioneaza in stare pura, din care cauza o comparatie intre efectul lor nu este prea relevant. Si de aici rezulta dezbaterea noastra.

Acum, dupa ce am lamurit ce inseamna fiecare lucru in parte, vom lua acum fiecare grupa si vom insira avantajele si dezavantajele fiecareia. Dar sa stiti ca opiniile nu sunt usor de transat. Dupa cum veti vedea, fiecare plus vine cu minusul lui si invers.

Avantajele ingrasamintelor organice:

1. Pe langa faptul ca descompunandu-se eliberareza nutrienti, ingrasamintele organice imbunatatesc structura solului si sporesc capacitatea acestuia de de a mentine apa si nutrienti. Pe termen lung, ele vor creste sanatatea si fertilitatea solului.
2. Deoarece sunt ingrasaminte cu eliberare lenta, prin administrarea lor nu se poate produce o superfertilizare care sa dauneze plantelor.
3. Riscul de acumulare a substantelor toxice pentru plante este exclus sau foarte scazut.
4. Ingrasamintele organice sunt regenerabile, biodegradabile, durabile si ecologice.
5. Cumparate din comert, ingrasamintele organice sunt scumpe, dar ele pot fi obtinute cu costuri mici in gospodarie prin prelucrarea gunoiului de grajd sau prepararea compostului.

Dezavantaje ale ingrasamintelor organice:

1. Materia prima din care se obtin ingrasemintele organice trebuie sa se descompuna pentru a elibera in sol substantele nutritive. Aceasta descompunere se face dupa legile naturii, deci nu se vad beneficii imediate administrarii acestor ingraseminte, ci abia dupa 2-3 luni
2. Desi rezolva in mare parte nevoile plantelor, Raportul N-P-K este de regula necunoscut si cel mai des nepotrivit cu faza de dezvoltare a plantelor.

Avantajele ingrasamintelor chimice:

1. Deoarece nutrientii sunt disponibili imediat, ameliorarea are loc si este vizibila in cateva zile.
2. Raportul N-P-K este riguros stabilit, ceea ce face usoara alegera ingrasemantului in functie de stadiu le dezvoltare al plantei.
3. Sunt ieftine si modul de utilizare este udor de inteles.

Dezavantaje ale ingrasamintelor chimice:

1. In cele mai multe cazuri sunt realizate din surse neconventionale, inclusiv combustibili fosili.
2. Ele cresc si dezvolta plantele, dar nu fac nimic pentru a sustine viata si sanatatea solului, pentru ca nu înlocuiesc multe elemente care sunt epuizate treptat in urma culturilor, ceea ce pe termen lung duce la deteriorarea solului.
3. Deoarece nutrientii sunt usor accesibili, exista pericolul supraîncarcarii. Acest lucru nu numai ca poate ucide plantele, dar poate deranja întregul ecosistem.
4. Ingrasamintele chimice trebuie aplicate ciclic, ceea ce conduce la acumularea toxica in sol a unor substante cum ar fi arsenic, cadmiu si altele, care se pot transfera si in legume.
5. Utilizarea lor pe termen lung poate schimba pH-ul solului, poate afecta distruge ecosistemele microbiene benefice, poate chiar stimula anumiti factori daunatori.

Privind la cele de mai sus nu este usor sa faceti o alegere

Ingrasamintele chimice va pot ajuta sa aveti cele mai frumoase flori, cele mai mari rosii, cel mai verde gazon din cartier.

Dar daca doriti sa traiti in armonie cu natura, asigurati-va ca întelegeti ceea ce se întampla cu adevarat in pamantul sub picioarele voastre.

Posted in Chestiuni tehnice | Tagged , , , , , , , | Leave a comment

Seminte de rosii sau gogonele?

Nici eu si niciunul dintre voi nu poate da un raspuns precis la aceasta intrebare. Putem doar emite doar o parere aidoma unui pronostic si asta pentru ca lucrurile nu depind de noi ci de vreme, mai bine zis de evolutia vremii.

Dupa o vara caniculara si secetoasa, meteorologii se inghesuie in a anunta schimbari bruste ale vremii care se vor petrec si vor cuprinde toata tara. Vin ploi, vin furtuni, vine vreme rece.

Adevarul este ca o ploaie ar fi buna, mai ales in zona in care este asezata gradna mea. Au fost niste incercari zilele acestea, dar fara relevanta. Si, daca ma uit pe internet la prognoza meteo, nici nu par a fi sanse, zice ca in Oltenia va ploua local. Dar in domeniul acesta schimbarile pot fi dese si rapide. Totusi, mi-as dori o ploaie buna, dar o furtuna in niciun caz.
seminte de rosii
Acum cand scriu, este 6:30 dimineata, tocmai s-a pornit o ploaie. Am dat fuga la fereastra sa vad daca peste deal in zona gradinii mele este nor si speranta. Dar pana sa ma dumiresc eu cum stau lucrurile, picaturile s-au oprit. N-am stiut pana acuma ca ‘a ploua local’ inseamna o stropeala de 2-3 minute.

Acum sa revenim la intrebarea din titlu: seminte de rosii sau gogonele? Raspunsul este simplu: daca toamna va fi una lunga, atunci multe rosii se vor coace si vom putea recolta seminte. Daca nu, vom avea noroc de gogonele. Zic noroc pentru ca gogonelele murate aduc multe beneficii pentru organism. Desi consumate verzi, gogonelele sunt toxice pentru organism, deoarece o substanta pe care o contin afecteaza ficatul si sistemul nervos, procesul de murare inactiveaza substantele toxice, amplificand potentele terapeutice.

Studii dn ultimii ani au aratat ca in gogonelele murate sunt prezente substante (numite alcaloizi) care impiedica replicarea virusilor hepatitici, blocand in special proliferarea virusului C.

O cercetare facuta in Coreea de Sud in anul 2010, a aratat ca tomatele verzi contin citostatice naturale, care determina auto-distrugerea anumitor formatiuni tumorale, in special legate de plamani.

Surprinzator, gogonelele sunt printre cei mai buni sustinatori de efort, crescand rezistenta la miscare fizica prelungita. Deasemenea ajuta si la cresterea masei musculare, fiind mult mai sanatoase si eficiente pe termen lung decat steroizii folositi de amatorii de culturism.
seminte de rosii
In concluzie, suntem in avantaj indiferent cum va evolua vremea. Daca va fi cald vom avea seminte si rasaduri pentru noul sezon, daca va fi frig vom face muschi si brate puternice.

Deocamdata, speranta este pentru caldura. Puse un pic mai tarziu anul acesta, rosiile mele au inceput sa se coaca in serie. Ieri am adunat Rozalia de Budila, o inima rozalie primita de la amicul Aurica Fulger, un oltean din partile Caraulei, dar pripasit prin Brasov. A fost strungar la tractoare, s-a insurat, a avut doi copii pe care i-a asezat la casele lor. Multi ani n-a mai lucrat, ca fabrica s-a inchis. Nevasta e de prin partile locului, asa ca Aurica a mostenit o casa cu gradina la tara, undeva nu stiu unde. S-au mutat acolo. A fost greu o perioada, dar de cand a intrat in pensie lucrurile si-au mai revenit. In gradina are de toate, dar, oltean iscoditor, trage mereu cu privirea la vecini. Unde aude ca exista un lucru bun, da fuga si-l ia.

Rozalia asta a descoperit-o cu vreo trei-patru ani in urma, intr-un sat brasovean, Budila. A mai desoperit si altele despre care vom vorbi daca se vor coace.

Update

A mai dat o ploaie pe la 8:52. Asta a durat 1min32sec dupa ceas, deci tot locala. N-am apucat sa numar picaturile, desi as fi putut.

Pe la 9:56 s-a pornit din nou. Ma dusesem sa cumpar o paine. Am facut ‘imprudenta’ sa plec fara umbrela. Dar a fost tot o ploaie locala de vreo 5 minute si iar n-am numarat picaturile. Cadeau foarte dezordonat, cand la stanga, cand la dreapta, ba in fata, ba in spate. Uneori cadeau chiar cate 2-3 in directii diferite si era nevoie de o atentie foarte distributiva.

Cerul este plin de nori negri, deci mai sunt sperante.

Posted in Ganduri de sezon | Tagged , , , , , , , , , | Leave a comment

Am obtinut seminte de rosii grele

Incet-incet am intrat in toamna. Vremea este calda inca, nu s-a racorit, numai ca noptile s-au facut mai lungi. Alta data la 5 dimineata era lumina, acuma abia pe la 6 si jumatate se poate vedea bine. Via se apropie de cules, semn ca sezonul este pe sfarsite. Vor mai fi 2-3 cazane si gata ne pregatim de iarna.

Pentru un moment, am inceput sa trag linie, deocamdata una mica. Pepenii Snow Leopard s-au terminat. Pacat, au fost foarte buni si parfumati, abia astept sa vina noul sezon. Fasolea Yard Long inca mai produce, desi nu mai adun zilnic.
seminte de rosii
Cel mai bine stau la capitolul ardei si castraveti. Aici am facut treaba buna anul acesta. Despre castraveti ma gandeam ca nu voi fi vreodata in stare sa-i cultiv, dar anul acesta mi-au mers foarte bine, special Chinese Snake, un soi care atinge si 40-50cm lungime, ramanand tot fraged si gustos. Am pus in tura a doua niste castraveti care sunt foarte gustosi. Tot chinezesti, nu stiu cum le zice, eu i-am botezat castraveti buburosi (in poza). Mai sunt si altii, sa vedem ce o sa iasa si va tin la curent. Numai vremea sa ne ajute.

Ieri am pus la otet niste ardei iuti, Kriminal de iuti. Ii am de vreo 16 ani de la o femeie care-i vindea in piata orasului. Pe vremea aia imi permiteam sa-i zic ‘baba’, dar acum, dupa ce am adunat si eu cava ani, un minim de reticenta ma determina sa-i spun ‘varstnica’.
seminte de rosii
Rosiile mi-au oferit inca o surpriza. Am gasit-o pe jos. Este vorba despre o rosie pe care Vergica din Pometesti o numea ‘grea’. Cred ca de grea a cazut din vrej cand a batut vantul un pic mai tare. Pacat ca n-am apucat sa-i fac o poza inainte sa cada. Ma rog, acuma asta este. N-as fi crezut sa aiba 877g, dar asa a aratat cantarul. Grea intr-adevar, densa. Vergica a avut dreptate, Grea de Pometesti. Pacat ca am numai un fir. Altele doua mi-au fost distruse la radacina de coropisnite. Pe acesta l-am protejat si ingrijit cat am putut eu mai bine. Ca sa evit alte atacuri, am ingropat in jurul lui peretii unui pet de plastic, care au fuctionat ca o bariera in calea coropisnitelor. L-am udat si nutrit mai bine ca pe altele. In final am obtinut un lucru bun, cred ca sunteti de acord cu asta.

Update:
Pometestii sunt un sat al comunei Doljene Goesti. Aci si-a petrecut copilaria Alexandu Macedonski.

Rondelul trecutului

Iată Pometestii, iată Adancata,
Scurtul pod de bârne este retrecut.
Re’nviază mama, îmi zâmbeşte tata…
Vreme câtă curs-a parcă n-a trecut.

Posted in Ganduri de sezon, Soiuri de rosii | Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , | Leave a comment

Nu mai aruncati seminte de rosii

Cred ca acest indemn vi se va parea foarte normal din partea unui pasionat iubitor de rosii ca mine. In fond, salvand seminte de rosii ne putem asigura materia prima pentru recolta viitoare.

Sigur ca aveti dreptate gandind astfel, dar lucrurile stau mult mai diferit decat la o simpla privire.
seminte de rosii
Desi par mici si uscate, aceste seminte de rosii sunt, in fapt, organisme vii, pline de elemente folositore organismului uman. Printre acestea gasim vitamina B3, denumita si vitamina PP, o substantă indispensabila functionarii normale a aparatului digestiv şi a sistemului nervos. Dar mai gasim si fitosteroli.

Fitosterolii, sunt lipide care au o compozitie similara cu a colesterolului si care se gasesc din abundenta in structura tuturor plantelor. Fiind asemanatori colesterolului, fitosterolii pot satura pe cale naturala nevoia organismului si prin urmare pot inhiba absorbtia de colesterol din tractul gastrointestinal. Ei ar imbunatati, deasemenea, şi sistemul imunitar si ar reduce riscul aparitiei si producerii cancerului.

Specialistii sustin ca fitosterolii pot oferi protectie colonului si reduce riscul de aparitia a cancerului la acest nivel tocmai datorita abilitatii lor de a controla nivelul colesterolului. In plus, introducerea lor in dieta ar ajuta si la diminuarea riscului bolilor coronariene si a producerii unui accident vascular cerebral.

Unde putem gasi fitosterolii?
Fructele, legumele, cerealele contin aceste lipide, din care cauza uleiurile obtinute din plante sunt in mod particular bogate in fitosteroli. Dar cel mai la indemana ii gasim in semintele de rosii, ardei (verzi sau rosii) si gogosari.
seminte de rosii romanesti
Deci, nu aruncati semintele din aceste legume, nu le evitati. Se pare ca o rosie cu mai multe seminte este mult mai sanatoasa si benefica organismului uman decat una cu seminte putine. Ne chinuim sa eliminam semintele cand facem paste si bulioane. Poate ca nu facem cel mai intelept lucru sau poate ca ar trebui sa nu le aruncam dupa separare. Cercetatorii sunt de parere ca ele trebuie consumate în stare naturala, cruda, pentru a avea efectul cel mai puternic.

Daca tot discutam despre rosii, haideti sa va arat si ultimele soiuri recoltate. Astazi va prezint Coșerenele, un soi primit de la un profesor de exceptie in fata caruia ma inchin cu adanc respect si consideratie. Toata stima, Domnule Profesor!
seminte de rosii romanesti
Mai sunt si Sadovenele lui Garcea. Nu chiar ale lui Garcea, dar destul de aproape de el, daca aveti curiozitatea sa le cititi istoria.

Daca anul acesta am pus cam tarziu unele rasaduri, abia acuma obtin unele rezultate. Dar daca va fi o toamna lunga, sigur ca vor mai aparea si altele. Eu sunt pe faza si pregatit cu de toate.

Posted in Chestiuni tehnice, Soiuri de rosii, Stand pe ganduri | Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , | Leave a comment

Toamna lunga pentru seminte de rosii

Cred va v-am mai spus ca din cauza primaverii foarte capricioase anul acesta am avut probleme serioase cu rasadurile de rosii. Din cauza asta cele pe care m-am grabit sa le pun in gradina pe la sfarsit de aprilie, au cam fost distruse, drept care a trebuit sa reiau tot ciclul de la seminte. Cele care erau programate a fi puse mai tarziu au fost mai norocoase si au prins o vreme mai buna. Cele care au fost insamantate din nou, au trebuit sa astepte alte doua luni. Pe de o parte a fost bine ca au scapat tefere, pe de alta parte a fost rau pentru ca bietele plante au trebuit sa ia in piept inca din frageda tinerete toata caldura miezului de vara.

Din cauza asta, gradina mea este putin cam intarziata anul acesta, fata de alte sezoane. Dar, asa cum spunea o personalitate mult mai importanta decat mine, succesul inseamna sa treci cu entuziasm de la un esec la altul. Deci entuziasm cat cuprinde, acesta este secretul. Si o toamna lunga, care sa acopere toate esecurile.
seminte de castraveti
Totusi, au fost si satisfactii, unele neasteptate. Printre acestea castravetii. Niciodata n-am avut castraveti multi si gustosi ca anul acesta. La un moment dat, chiar credeam ca nu sunt facut sa cultiv castraveti. Noroc cu un amic de la care am primit anul trecut niste soiuri chinezesti, vreo 4-5. Am incercat Chinese Snake care a intrecut orice asteptari. Fragezi, gustosi, 40-50cm lungime si cam la 500kg bucata. Harnici si productivi.

Au fost buni si acei castraveti de la Fane Gradinaru, din care am avut inca 3 cuiburi. Astia, mai scurti, mai grosi si sanatosi, dar buni si de calitate. De la ei si de la 6 cuiburi chinezesti am avut toata vara pentru salate. Treaba buna si neasteptata. In poza alaturata se vede in fundal fasolea Yard Long, o alta chinezoaica demna de luat in seama, care se comporta bine in fiecare an.
seminte de pepeni
Cu Fane m-am intalnit prin piata orasului cand a venit cu pepeni si ceapa si i-am raportat toate evenimentele si i-a predat un pepene Snow Leopard pentru analiza si evaluare. Mi-a transmis ca exemplarul a trecut testele cu bine si ca va avea grija ca la anul sa-l cultive. Pe langa gustul extraordinar, Fane zicea ca un mare avantaj ar fi ca pepenele se face cam la 1 kil bucata, exact asa cam cum doreste cumparatorul. Treaba lu Fane, pe mine nu ma deranjeaza in niciun fel, nu-fi face concurenta, ca n-am de gand sa ma duc in piata cu pepeni de vanzare.
seminte de castraveti
Am luat legatura si cu amicul cu chinezismele, care m-a intrebat de ce n-am pus si din alt soi, pe care el il numeste ‘buburos’ din cauza aspectului, dar care este mult mai gustos decat Sarpele chinezesc. Asa ca m-am decis sa pun ‘buburosii’ in tura a II-a. Si bine am facut, ieri am gustat primul fruct si este intr-adevar fabulos. Aspectul nu este prea atractiv, dar, dupa ce coaja se inlatura, miezul face toti banii. Asa ca am decis ca urmatorii doi castraveti sa-i pastrez pentru seminte. Unul este maricel si altul abia a scos capul. Sa speram ca va fi o toamna lunga, cel putin asa se lauda meteorologii ca ar fi in zona mea.
seminte de rosii
Acum sa mai vorbim si despre rosii. Din cele programate initial a fi transplantate in tura a doua, am remarcat ieri Roșu de Arad, un soi primit de la o amica, Ilona, care traieste in zona respectiva. La mine au iesit cam de 300g. Ilona zicea ca se fac mai mari. Acuma depinde si de cum le ingrijesti, ce pamat ai, ce conditii de mediu, etc. Dar sunt frumoase la aspect si au gust bun. Sa vedem ce mai apare ca abia au inceput sa se faca. Poate ca avem o toamna lunga, ceea ce n-ar fi rau

Posted in Ganduri de sezon, Soiuri de rosii | Tagged , , , , , , , , , , , | Leave a comment

Goana dupa seminte de rosii

Vremea s-a mai imbunatatit putin in gradina mea, in sensul ca dimineata e racoare binisor, iar pe la orele pranzului poti sa respiri mai usor. Se mai anunta din cand in cand cate o zi caniculara, dar ce a fost greu a trecut, desi urmele lasate nu sunt imbucuratoare. In sol, crapaturile care se vad cu ochiul liber confirma un deficit de apa. Ar trebui o ploaie buna, linistita de vreo 3-4 ore, care sa mai repare lucrurile un pic.

Nici in vie nu stau lucrurile prea bine. Cel putin in zona mea. Numeric, struguri par a fi, dar sunt cam seci, lipsiti de zeama. De unde sa iasa vinul? Oricat ai stoarce sarmanele boabe. Si ele ar avea nevoie de o ploaie buna, dar nu mai tarziu de o saptamana sau 10 zile. Mai tarziu, va fi fara de folos.

Zice la televizor ca astazi ploua in nordul Italiei, iar maine-poimaine in Franta, Germaia, Spania. La noi va fi vreme frumoasa. Niciodata nu voi fi de acord ca vremea calduroasa este si frumoasa. Pentru mine o vreme frumoasa este una care bucura si oameni si plante in acelasi timp. Tot ce vietuieste pe gogoloiul asta are nevoie de apa si numai asa vremea poate fi frumoasa cu adevarat.

Daca ar fi vorba sa ne referim strict la rosii, ei bine acestea sunt niste plante speciale. Lor le place sa stea cu capul in soare si piciorele in apa. Dar ce stiu meteorologii? Eu nu le-a da atestat daca nu ar absolvi mai intai un curs de gradinarie.
seminte de rosii
Si totusi, asa rau cum a fost, anul acesta a umplut si masa si congelatorul. Coana Mare a facut de toate. Ieri a pus ‘la racoare’ niste ardei grasi pe care ii va umple mai la iarna. Mare lucru nu e, dupa spalare si fasonare arata cam asa. Apoi ii baga unul in altul, ii introduce intr-o punga intr-un numar potrivit cu cratita in care ii va gati, si ii da la congelator pentru odihna si pastrare.

Am luat si niste rosii, dar mai mult pentru consum. Am retinut totusi un exemplar frumos din soiul Limbaugh Legacy Potato Top care pana mai ieri a stat cuminte si si-a facut treaba in liniste, si cdeodata a cresut mare si frumoasa. Din cauza asta iubesc eu rosiile, chiar si atunci cand stau ascunse te pot bucura foarte bult. Trebuie numai sa dai cateva frunze la o parte.
seminte de rosii
Odata ce intram in toamna, principala preocupare este cea de a aduna seminte. De rosii, de ardei, de vinete, de pepeni, de tot ce va fi nevoie pentru anul viitor. In scurt timp le veti putea vedea aici in lista cu seminte disponibile.

Posted in Adiacente, Chestiuni tehnice, Soiuri de rosii | Tagged , , , , , , , , , , , | Leave a comment

Prins cu treaba in doua parti

Va spuneam cu cateva zile in urma ca sunt cu ochii pe Manastiresti. Intamplarea a facut astfel incat prezenta mea sa fie foarte necesara acasa, situatie in care de vreo doua zile merg dimineata la gradina si ma intorc imediat dupa pranz. Asta este, n-am ce face, trebuie sa ma conformez.
seminte de rosii
Zilele astea vremea a fost mai racoroasa si am putut sa robotesc aproape in continuu fara sa simt dogoarea soarelui. A fost si bine si rau. Bine ca nu m-am sufocat de caldura, rau ca am stat tot timpul cu gandul la treaba.

Am avut totusi bucuria sa trag o concluzie despre Manastiresti. O vedeti alaturi. Nu pot spune ca acei calugari aveau gusturi proaste. Rosia asta merita toata consideratiunea. Arata bine si are gust bun. Seminte mai putine ca altele, probabil sfintii parinti o foloseau atat la consum zilnic, cat si la bulioane. La mine a crescut cam inalta, peste 1,70m. Poate si pentru ca am fost cu ochii pe ea tot timpul, mai mult decat pe altele.
seminte de rosii
Am reusit sa vin acasa si cu recordul de anul acesta in materie de castraveti. Record ca lungime, adica 50,2 cm masurati pe curbura. Ca greutate cred ca este depasit de altii care au fost mai grosi, dar pe care nu m-am invrednicit sa-i cantaresc. Pe acesta insa l-am pus pe cantar si atarna 682 gr. Sunt sigur ca am avut si mai grei. Poate ca si acesta mai lua in greutate, dar am zis sa-l iau cat timp este fraged si placut la gust. Si chiar asa, nu este un lucru de neglijat.

Cam atat pentru astazi. As fi vrut sa vorbim mai mult, dar sa stiti ca atunci cand v-am spus ca undeva prezenta mea fizica este foarte necesara, am vorbit serios. Uneori, viata este ceea ce se intampla cu noi in timp ce ne facem alte planuri.

Posted in Ganduri de sezon, Soiuri de rosii | Tagged , , , , , | Leave a comment

Week-end cu ciusca de ardei

Sfarsitul acesta de saptamana m-a prins acasa. S-au anuntat ceva ploi in zona, asa ca am profitat de doua zile de odihna foarte bine venite.
semnte de rosii
Dar sa nu credeti ca am stat degeaba, m-a pus Coana Mare la treaba. E drept ca si mie mi-a placut ce-am facut, si anume ciusca de ardei iute. Ciusca asta este o inventie bulgareasca foarte buna si apreciata de cei carora le plac ardeii iuti. Eu tocmai am cules din gradina niste ardei ciorbagii, nu prea iuti, dar care dau o ciusca jos palaria. Ciusca asta este un fel de salata de ardei copti care se poate consuma ca atare sau pusa la borcan pentru mai tarziu. Eu am facut o cantitate mai mare din care am pus si la borcan. Pentru cei interesati va dau si reteta.

Nu trebuie prea multe ingrediente. Ardei, otet, ulei, sare, zahar, usturioi si marar. Totul dupa gust si dorinta. Se mai pot adauga si altele precum telina, patrunjel, oregano.
seminte de rosii
Mai intai ardeii se spala si se usuca. Apoi se coc. Fiecare in ce are, pe gratar, pe gril sau chiar in tigaie. Eu am o tigaie-gril in care pun la incins 1 lingura de ulei si apoi cam doua maini de ardei. Nu taiati coditele, ca sa aveti ce apuca atunci cand sunt fierbinti. Cu o lopetica de lemn intorceti ardeii ca sa se coaca bine pe toate partile. Cand considerati ca sunt gata, puneti-i intr-o oala, dati-le un praf de sare si acoperiti-i cu un capac. Operatiunea se repeta pana la epuizarea ardeilor. La fiecare mana de ardei socotiti 3-4 catei de usturoi pe care in final ii coaceti si pe ei. Tot la fiecare mana de ardei socotiti un varf de cutit de sare (din cea mare, neiodata) si unul de zahar. Otet, balsamic daca aveti, se pune dupa gust si placere.
seminte de rosii
Separat se pregateste dressingul din otet, zahar, sare, usturoiul taiat sau zdrobit, marar fin tocat si alte verdeturi (telina, patrunjel, oregano) care va plac. Se amesteca bine ca sa se topeasca sarea si zaharul. Daca in tigaie a mai ramas ulei, adaugati-l. Pentru consum imediat puneti dressingul in oala si amestecati usor ca sa nu se rupa ardeii. Pentru pastrare, puneti ardeii la borcan (spalat, sterilizat) apasand usor si apoi completati cu dressing ca sa acoperiti ardeii. Puneti capac sau legati cu celofan si gata, nu e nevoie de sterilizare pentru ca otetul este un mediu excelent de conservare.
seminte de rosii
O sa-mi ziceti acum ca am uitat de rosii, dar nu fiti ingrijorati ca va veni si vremea sa discutam despre ele. Stau cu ochii pe Manastiresti, dar intre timp s-au facut mari Voinicele Vioricai din Dobretu. Niste englezoaice aclimatizate la noi care sunt pline de maniere elegante si bun gust. Trebuie sa va multumiti cu o poza

Posted in Uncategorized | Leave a comment

Aceleasi seminte, rosii cu gust diferit

Cred v-am mai spus ca in fiecare an ma straduiesc sa cultiv cam 50 de soiuri noi de rosii. Cum am intre 2 si 4 fire din fiecare, un colt al gradinii mele pe care eu il numesc in gluma ‘laborator’, aduna anual in medie 150 de plante, plus sau minus, mai degraba plus. Aici este partea cea mai interesanta a activitatii mele, dar in acelasi timp si cea mai dificila, pentru ca diversitatea impune sa fiu atent la fiecare fir in parte, dar mai ales sa nu le incurc. Avand in vedere ca in colectie am peste 2000 de soiuri dintre care abia am apucat sa testez vreo 3-400, stau si ma gandesc cata treaba mai am in fata. Acuma asta este, prea multe griji nu-mi fac, eu cu planurile mele, viata cu planurile ei.

Alta parte a gradinii cuprinde soiurile care imi plac in mod deosebit si pe care le cultiv an de an. Aici am in primul rand Stupice, Mom’s Heart, Unt de Bucovina, Roma, Maria Amazilitei si Sangeorgiu de Mures, care imi satisfac nevoia de consum zilnic, precum si de bulioane, paste si alte preparate in care Coana Mare este mare mestera.

Acuma, daca ‘laboratorul’ are problemele lui specifice, partea aceasta, cu soiuri mai stabile, este mai usor de ingrijit din cauza unei oarecari rutine. Dar se ivesc si aici probleme interesante. De exemplu, de vreo 2 ani stau si ma gandesc de ce rosiile acestea au totusi un gust usor diferit de la un an la altul. Mai clar, pot sesiza ca Mom’s Heart este intr-un an ceva mai dulce decat in alt an. Si asa se intampla si cu alte soiuri.
seminte de rosii
Oricat vi s-ar parea de ciudat, cred ca situatia este reala si simplu de explicat. Asa cum o rosie este mai zemoasa sau mai seaca in functie de cantitatea de apa primita de la ploaie sau prin irigare, tot asa, gustul variaza – nu semnificativ – in functie de conditiile de cultura. Citeam undeva ca sunt cel putin vreo 50-60 de elemente care participa la formarea si sintetizarea gustului rosiilor. Este evident ca este imposibil ca sa se asigure in fiecare an toate aceste elemente, in aceleasi proportii si densitati. Chiar daca ne-am stradui, ganditi-va ca sunt evenimente care se produc indiferent de vointa noastra si care au influenta lor. Prea multa apa in sol va dizolva si imprastia acele substante foarte solubile, prea mult soare va impiedica sinteza unor elemente si asa mai departe. Evident, discutia poate continua, dar cred ca am reusit sa fiu destul de convingator.

Si pentru ca suntem la capitolul rosii, sa privim o rosie frumoasa Ovi’s Romanian Giant. Asa a fost anul trecut, asa este si anul acesta.

Acuma cand scriu, ploua. Dupa caldurile cele mari, este exact ce trebuia.

Posted in Chestiuni tehnice, Ganduri de sezon, Soiuri de rosii | Tagged , , , , , , , , | Leave a comment