Incurcaturi si seminte de rosii

De vreo doua zile n-am mai postat. Nu stiu de ce, timp ar fi fost, dar m-am simtit sters din tablou de prea multa caldura indurata.

Astazi este sarbatoare, Sf Maria Mare cum zicem noi ‘sudistii’ si ma simt in mare incurcatura. Citesc pe internet ca fiind Ziua Adormirii Maicii Domnului, nu trebuie sarbatorite onomastici si nu trebuie spus ‘la multi ani’. Chiar aceasta ar fi pozitia oficiala a Bisericii Romane, care recomanda pentru astfel de ocazii, praznuirea Sf Marie Mici, care este Ziua de Nastere a Fecioarei.

Dar de cand ma stiu, tata, Marin fiind, a tinut sarbatoarea asta, iar pe la service, 15 August aproape ca era zi nelucratoare din cauza abundentei de Marii si Marini.

La urma-urmei ce sa fac, sa ma pun rau cu biserica tocmai acum cand am inaintat in varsta si ar fi cazul sa fiu mai aproape de ea? Mare incurcatura
seminte de rosii romanesti
Mai bine vorbim despre rosii, ca acolo inca nu stiu ce pozitie au popii si biserica.

Rosia din poza o am de la un prieten. Si el, dar din dar, o are tot de la un prieten, Marius din Ilfov, care o are in gradina de foarte multi ani. Putem deci, zice sus si tare, ca este vorba despre un heirlom, adica o rosie de familie (nu a mea, a lui Marius din Ilfov). Pana chiar si numele, Marbena, ar fi rezultat combinand numele fetelor pe care acesta le are in casa si familia sa. Sa le fie tuturor de bine ca buna rosie (portocalie) au mai ingrijit.

De la amicul meu am invatat ca Marbenele astea sunt excelente pentru suc de rosii. Pentru ca sunt foarte parfumate, lucru care s-a dovedit a fi foarte adevarat. Si o smecherie, puneti in pahar doua cuburi de ghiata si o frunza de busuioc, daca se poate lemon.

Sa aveti o zi buna

Posted in Chestiuni tehnice, Ganduri de sezon, Soiuri de rosii | Tagged , , , , , , , | Leave a comment

Ultima zi de foc

Ma uit pe un site care prezice vremea pentru o perioada de 10 zile. In acest moment afara, la umbra, sunt 40 de grade. Dr cica astazi ar fi ultima zi de foc din anul asta. Da Doamne! Lunea viitoare ar da o ploicica dupa care temperaturile ar scadea sub 30 de grade. Vorbe ceea, a trecut Sfanta Maria, …

Astazi am zbughit-o din gradina pe la ora 8 si jumatate cand incepuse sa ma bata o caldura mare in ceafa. E drept ca eram in picioare inca de la ora 5:12 si trei ore l-am cam robotit printre alei.
seminte de rosii
Rosia de astazi o am de la Troaca. Troaca este o comuna pe langa Craiova, cum iesi din oras catre Turnu-Severin, in stanga.

Anul trecut am ajuns pe acolo din intamplare, cu fiul meu pe la un prieten de-al lui, ca sa vedem niste putini lucrate in lemn gros de dafin (salcam, adica).

Daca tot am ajuns pe acolo, am dat o raita si prin gradina omului. M-au impresionat niste ‘turtite’, niste rosii late si mari, dar care privite in dunga nu aveau mai mult de 3 – 3,5 cm. De-aia le zicea el ‘turtite’, adica plate, ca parca le calcase inadins cineva.

La anul, daca voi fi sanatos si in putere voi pune 50 de fire din soiul acesta de Turtite. E nemaipomenit de bun pentru pasta si bulioane. Cat despre seminte, tre’ sa cauti bine. Anul acesta mi-a ramas in picioare doar un fir care mi-a dat trei rosii. Deocamdata, am cules doua si abia am gasit 23 de seminte in total.

Si se coc mai greu, o rosie mai este inca verde desi firul l-am plantat printre primele. Dar asa turtite cum sunt, au fost recordul gradinii mele, 858g, cel putina pana acuma.

Posted in Soiuri de rosii | Tagged , , , , , , , , | Leave a comment

Mic dejun cu prunisoare

Si astazi e caldura, nu poti respira, n-ai unde sa te bagi la fereala, ca pana si la umbra e soare.

Cica, imi trimite un mesaj un amic de pe blog, o solutie ar fi ca sa dam drumul la centrala termica. Pe asta o putem regla sa faca 25-26 de grade.

De dimineata am facut baie fetelor. Cum este un adevarat chin sa petreci o noapte aici in oras, ma duc mai pe seara la gradina, ca acolo e mai racoare, iar maine ma scol dis-de-morning si le ud in tihna, pentru ca miercuri seara am ceva treaba la oras si le voi lasa sa se descurce singure.

Acum, sa ne intoarcem la rosiile noastre. Cred ca despre Tanti Fanica lui Brabete v-am mai povestit. De la ea am Tata Vacii Romaneasca. Dansa nu este din comuna noastra, e mai de departe, dar a venit aci dupa barbat.

Se pare, insa, ca are o pasiune pentru rosiile alungite, in genul prunisoara. Anul trecut mi-a dat cateva rosii dintr-un soi pe care dansa il apreciaza foarte mult. Il avea de la o sora, care mai locuieste in comuna de unde se trage, Isalnita. Zicea ‘au gust bun, sunt vrejurile pline, nu cresc inalte si fac tot timpul’seminte de rosii.

A avut dreptate Tanti Fanica. De regula, prunisoarele astea sunt determinate. Astea nu, produc in continuu pe etaje, desi la mine in gradina nu depasesc 80 – 100cm inaltime.

Cum ies la udat in zori, micul dejun il consum la fata locului, de regula cu Stupice, Bloody Butcher si aceste prunisoare.

Posted in De ras, Ganduri de sezon, Soiuri de rosii | Tagged , , | 2 Comments

Mere Rosii

Am fost de dimneata la gradina si am plecat pe la 11 cand s-a pus caldura. Ma duc diseara iar si raman acolo ca maine dimineata in zori sa pot uda in liniste.
seminte de rosii
Fiica mea, Silvia, are o prietena care este din Teasc. Parintii acesteia au acolo o gospodarie frumoasa. Eu n-am vazut-o, dar ma incred in ceea ce spune Silvia, pentru ca stiu ca in Teasc sunt oameni priceputi si harnici.

Anul trecut fiica mea a fost tare impresionata de un soi de rosii pe care l-a vazut in acea gradina. Stiindu-mi pasiunea, Silvia a cerut niste seminte si ele au venit mai spre toamna. Parintii prietenei Silviei numesc acest soi Mere Rosii si trebuie sa recunosc faptul ca forma fructului aduce a mar. Soiul il au de la un cunoscut al lor dintr-un sat vecin, in gradina caruia s-ar afla si Mere Glbene. Sigur ca am trimis rugaminte si pentru aceasta varietate, dar inca n-am primit-o.

Deocamdata insa, sa ne bucuram de Merele Rosii. N-am vazut inca un mar de peste 600 de grame, desi nu exclud asta. Oricum, Merele Rosii din gradina mea arata bine, desi, ca sa fim drepti, sunt cam rozalii. Cum or fi cele galbene, vom trai si vom vedea

Posted in Soiuri de rosii | Tagged , , , | Leave a comment

Seminte de rosii din dragoste

Daca tot sunt in zi de odihna, mi-am permis sa ma scol mai tarziu, adica pe la 7. De fapt pe la 7 m-am ridicat din pat, pentru ca eram treaz inca de pe la 5 si m-am tot sucit si invartit pana cand am trezit-o si pe Coana Mare, care drept pedeapsa m-a trimis sa pun de un ceai.

Cred ca in urma cu 20-30 de ani as fi protestat si bombanit fata de acest comportment agresiv, dar sa stiti ca atunci cand vremea trece si anii se aduna, esti bucuros ca mai exista cineva care dimineata te trimite la bucatarie.

Nu stiu daca v-am spus, si daca v-am spus ma repet, Coana Mare e de prin Mehedinti, dintr-o localitate aflata cam la 30 de km de Turnu Severin. Asa se face ca de doua-trei ori pe an ne mai ducem prin zona pe la vreo nunta, pe la vreun botez sau doar asa, in vizita pe la neamuri.

Se face ca anu’ trecut am fost la o nunta. Si a fost nunta mare, a durat o saptamana, cu chef si cheltuiala in fiecare zi si daca ti-ar fi trecut prin minte sa pleci ca ai treburi pe acasa, era suparare si jale mare. Asa ca dimineata ne mai duceam pe la prieteni si rude ale Coanei Mari, iar dupa amiaza, tot intr-o petrecere fie pe la mireasa, fie pe la mire. A fost frumos. Daca la mancare mai fac fata, in problema bauturii n-am putut tine pasul, dar una peste alta, toata lumea a fost multumita.
Seminte de rosii
Intr-una din dimineti am fost pe la Nepotu’. Bunicii Coanei Mari au fost mosi la nasterea tatalui lui. Nepotu’ asta e o cruce de barbat care se apropie de 50 de ani, lat in spate, cu obraji sanatosi, harnic si priceput, cu o gospodarie plina cu de toate. Si ce gradina, si, Doamne, ce rosii. Daca nu ma credeti, uitati-va in poza alaturata.

Dupa ce ne-a aratat, vacile, caprele, porcii, gainile si alte oratanii, dupa ce n-a bagat prin magazii si pivnita pline cu de toate, dupa ce am dat o raita printre pomi, legume si zarzavaturi, am fost poftiti la umbra de nuc la un pahar de vorba, ca Nepotu’ si Coana Mare aveau multe sa-si aminteasca. Uite asa am stat pana pe la pranzu’ al mic, la taina cu Nepotu’, cu Nepoata (nevasta lui) si Nepoata a batrana (mama Nepotului). Nepotul al batran se prapadise cu vreo 4 ani inainte, iar copii (trei avea, toti baieti) erau su servicele prin Timisoara.

Si avea Nepotu’ asta o tuica de-ti crapa maseaua in gura, care mergea la fix cu slana tocmai scoasa de la sare, cu branza de capra si rosiile abia rupte din vrej. Dar ce rosii! Am stat eu cuminte, ca omul strain de evenimente, am ascultat ce-a povestit fiecare si pana la urma, n-am mai rabdat si l-am intrebat pe Nepot de unde are rosiile alea grozave. S-a uitat lung la mine, lung la Nepoata si a cazut o clipa pe ganduri. Nepoatele au zis ca ele stiu povestea si ca mai bine se duc la bucatarie sa grijeasca de puiul din cuptor, de mamaliga si o strachina de mujdei.

Poveste rosiei incepe prin anii ’90. Nepotu’ lucra la CCH Severin (Combinatul de Celuloza si Hartie). La scurt timp dupa revolutie, combinatul a intrat in datorii si lumea a inceput sa fie trimisa in somaj. Cand a venit randul Nepotului, s-a gandit ca n-avea rost sa stea acasa, ditamai vlajganul bun de munca. Cum era singur, si-a luat coasa pe umar si a trecut Dunarea la sarbi. Se platea bine la coasa, aveai casa, aveai masa, doar chef de munca trebuia.

Umbland de colo-colo, a ajuns sa lucreze la o casa unde locuiau o femeie mai in varsta si cu nora ei. Baiatul murise pe front in razboiul care macinase Iugoslavia. Sunt multe de facut intr-o gospodarie in care nu exista un barbat. Asa a stat acolo Nepotu’ vreo luni bune. Rosia din poveste a vazut-o pentru prima data in gradina celor doua femei. Tot acolo, l-a palit pentru prima data un foc in inima cand nora era prin preajma. El singur, ea singura, incepuse sa-si faca ganduri.

Intr-o seara, cand s-a intors de la camp, femeile il asteptau cu masa pusa ca de obicei, numai ca in casa se simtea ca ceva nu e in regula. Pana la urma i-au spus ca tocmai primisera veste ca baiatul nu murise, fusese intr-un lagar de prizonieri si in 2-3 zile se intorcea acasa.

A inteles ca trebuia sa plece. Ce era in inima lui il umplea de durere. Ce era in inima ei, n-avea sa afle niciodata. Nu si-au luat ramas bun, ce rost ar mai fi avut? A luat de pe masa o rosie, cea mai mare rosie in forma de inima si s-a intors acasa.

Acum vremea a trecut, dar de cate ori se uita la rosia in forma de inima parca o vede pe Bogdana. Este exact asa cum arata ea, ne-a zis Nepotu’, frumoasa, desteapta, harnica si plina de viata.
seminte de rosii
Dar sa-l lasam in buna pace pe Nepotu’ si povestea lui. Cu siguranta il voi intalni la Severin, la o nunta, pe la jumatatea lui Septembrie si-i voi multumi pentru superba rosie pe care ne-a daruit-o cu toata dragostea lui.

Si ca sa mai inveselim atmosfera, sa va spun ieri am mai cules cateva exemplare din Babushkin Sekret. Cea mai mare insa nu s-a copt suficient si am lasat-o in vrej ca sa-si faca treaba de fata cuminte. Cum s-o face de maritat o punem la fereastra ca s-o admire toata lumea.

Posted in Soiuri de rosii, Stand pe ganduri | Tagged , , , , , , , | Leave a comment

Raport despre rosii si seminte

Ieri am stat mai toata ziua in gradina. Sper sa nu vorbesc intr-un ceas rau, dar am o vie frumusica pentru talentul si cunostiintele mele de viticultor. Se pare ca anul acesta e un sezon bun pentru struguri. Pana acuma m-am descurcat eu, dar ma gandesc cu groaza ce va fi la cules, pentru ca bunicul a pus numai struguri albi din aceia care se scutura foarte usor. Trebuie sa apelez, ca deobicei, la Coana Mare, care este foarte meticuloasa in astfel de cazuri. Dar merita efortul, iese un vin pe cinste, gras, care sta pe unghie, si cu o culoare si gust de nota zece.

Rosiile se descurca si ele bine. Daca s-ar mai domoli caldura asta, cred ca ar fi si mai bine, ar avea mai multe flori. Am constatat ca am cam uitat sa mai copilesc, dar de luni – ca maine am zi de pauza – le pun la respect.

Altceva nu mai am in gradina, in afara de niste ceapa, pe care am scos-o, uscat-o si pus-o in ladite, niste castraveti, dovlecei, fasole chinezeasca din aia lunga si ceva verdeata (tarhon in special, suntem inebuniti dupa el). A, am uitat, mai am si doua cuiburi de dovlecei spagetti. A zis domnu’ doctor sa nu ma ambalez anul acesta si l-am ascultat. Sa vedem ce va zice pentru la anu’
seminte de rosii
Rosiile se coc mereu, ca doar e plin sezon. Am niste soiuri interesante in partea pe care eu o numesc ‘laborator’, adica acolo unde incerc noile seminte de rosii. O sa va povestesc despre toate, dar pe rand.

De exemplu, pentru astazi v-am pregatit niste poze cu o tomata de culoare inchisa, neagra-maronie, Sinij. Daca memoria nu ma inseala, in ruseste cuvantul asta inseamna albastru. Dar, dupa cum v-am spus, rosiile nu sunt albastre, in ciuda numelui.

Ce este interesant la ele este faptul ca sunt printre putinele soiuri determinate care produc fructe de culoare inchisa. Este si destul de timpurie, adica tocmai pe gustul celor care vor sa iasa devreme pe piata cu astfel de rosii. Nu sunt mari, dar arata frumos si au gustul bun

Acuma, pe internet am gasit si o ‘blue tomato’, adica una albastra. Sa fi facut cineva vreo incurcatura cu semintele mele? Voi face sapaturi.

Posted in Adiacente, Ganduri de sezon, Soiuri de rosii | Tagged , , , , , , | Leave a comment

Sarut mana, Doamna Cristina!

Astazi am o zi de pauza, caci e sarbatoare. Probabil ca voi ajunge la gradina mai pe seara, pentru ca aici, la oras, noaptea este o caldura sufocanta.

A venit timpul potrivit ca sa va prezint doua doamne, doua doamne care mi-au facut o bucurie imensa. O sa va povestesc mai intai despre prima doamna. Zic prima, pentru ca domnia sa a avut amabilitatea sa mi-o prezinte pe cealalalta, adica pe cea de a doua doamna.

Prima doamna se numeste Cristina. Locuieste in Bucuresti, dar are radacini peste munti, in Ardeal, mai precis in Sighisoara sau prin imprejurimi.

A doua doamna se numeste ‘Sangeorgiu de Mures‘. Poate ca vi se pare ciudat un astfel de nume pentru o doamna, dar sa stiti ca este o rosie superba si gratioasa care imi impodobeste gradina.
seminte de rosii
Acuma, ca treburile s-au mai deslusit un pic, vreu sa va spun ca Doanma Cristina mi-a facut in primavara marea bucurie de a-mi incredinta niste seminte de rosii la care domnia sa tinea foarte mult. Rosiile le primise de la o cunostinta care locuieste in Sangeorgiu de Mures, care la randul ei le avea de la o vecina. Doamna Cristina i le-a dus mamei la Sighisoara, care nu le-a gasit intrebuintare pentru ca erau prea coapte. S-a intamplat insa ca Doamna Cristina sa se indragosteasca de gustul si aroma lor si prin urmare au fost facute bulion si aduse in aceasta stare la Bucuresti. Ocazie cu care au fost aduse si niste seminte cu intentia de buna pastrare.

Mai apoi, citind doamna Cristina acest blog, i-am castigat increderea si a considerat ca rosiile din Sangeorgiul de Mures ar sta cel mai bine in gradina mea.

Sarut mana, Doamna Cristina, va doresc sa aveti bucurii cel putin la fel de mari ca cea pe care mi-ati facut-o mie donandu-mi aceste seminte de rosii. V-am spus ca am in gradina 4 fire. Ieri am recoltat-o pe cea mai frumoasa, pe cea mai dodoloatza, in greutate de 431grame. Celelalte, bunisoare si ele, toate peste 200 de grame. Am si niste poze ale doamnelor, dar sunt ceva mai vechi, de cand erau abia parguite.
seminte de rosii
In orice caz, au o culoare rosu-carmin pe care nu poti sa nu o admiri, un pic incretite in jurul coditei, la umeri adica, si in rest netede. Un gust de rosie, rosie adevarata, de care intr-adevar merita sa te indragostesti. Ce mai, niste ardelence de isprava care merita tot respectul.

Inca o data, sarut-mana!

Posted in Adiacente, Soiuri de rosii | Tagged , , , , | Leave a comment

Bere si seminte de rosii

Ce am uitat eu sa va spui e ca duminica ce trecu am fost in Piata Mare sa dau ochii cu Fane Gradinaru, amicul si prietenul meu de la Dunare. Nu-i vorba ca l-am mai intalnit eu anul asta prin piata, dar fiind mereu pe fuga si prins cu treaba, n-am avut timp sa stau cu el de vorba, asa, ca intre oameni care se cunosc de-o viata.

Ca sa fiu sincer pana la capat, am fost manat la lupta si de faptul ca a fost o vreme mai racoroasa numai buna pentru berile pe care trebuia sa le ‘tainuim’ impreuna.

Conform protocolului am cumparat cea mai mare lubenita, mi-a dat un pepene inecacios pentru Coana Mare, dupa care am dat-o pe treaba, adica m-am dus dupa bere.

Dntr-una in alta (la beri ma refer) ne-a apucat pranzul. Asa am aflat, printre altele, ca amicul Fane este pe cale sa-si schimbe obiectul muncii. Anul acesta va iesi pe piata si cu ceapa. ‘Da’ nu acuma, mi-a zis zambind smechereste, ca e ieftina, mai incolo, spre toamna, cand vin cu dovlecii, ca se mai scumpeste’. I se citea pe fata ca avea el o presimtire ca ii va merge mai bine cu ceapa asta decat cu celelalte. Ca sa-l incurajez i-am promis ca voi cumpara si eu cateva kile ca sa am peste iarna si m-am gandit ca nu e prost Fane asta, daca tot bate drumul cu dovlecii, de ce sa nu aduca si ceapa? ‘Pe urma, mai zice el vazand ca ma uit in ochii lui cu interes, mai e un avantaj. Ceapa se vinde tot anu’, ca in fiecare zi o toci in oala, nu e ca pepenii si lubenitele pe care le cumperi mai mult de moft. La iarna ma duc prin targuri si sa vezi ce de bani fac’. Iaca na, poftim de vezi, unde o fi invatat Fane marketingu’ asta ? Cred ca stand noaptea, pe ciuci, in coverca, de paza la bostan. Dar nu s-a gandut rau, pare buna potriveala, cel mai bine se vinde ce-i trebuie omului.
seminte de rosii
La despartire, i-am dat niste seminte de rosii, din alea spaniole, asa cum si-a dorit din momentul cand a aflat ca am ceva promisiuni sa le primesc, ca sa fie el mai cu mot decat toti aia din satul lui. I-am lasat mai multe soiuri, si mari si mici, de toate natiile, sa aiba, acolo, omu’ cu ce se lauda. Cel mai mult s-a bucurat de Muchamiel. ‘Ba moshule, nu stiu cum arata rosiile astea, dar imi place cum suna. I-auzi, Muchamiel. Ce mai, i-am dat pe spate pe dunarenii mei.’

Acuma, ori n-am bagat eu de seama la timp, ori Fane s-a destupat la minte in ultima vreme. Muchamiel intr-adevar merita sa o ai in gradina. Nu prea mari, dar multe, multe. Cu gust bun si buna la toate. Mai vorbim noi.

Cum am ajuns eu acasa cu lubenitoiul ala de la Fane, nu va mai povestesc, ca e treaba incurcata. Zicea si taximetristul, dom’ne, daca ajungi cu asta intreaga la etajul doi, esti mare! Si am ajuns, i-auzi vorba, ca nu degeaba am eu un metru si nouazeci.

Posted in Adiacente, De ras, Ganduri de sezon, Soiuri de rosii | Tagged , , , , , , , , , , | Leave a comment

Perseverare … si seminte de rosii

Astazi sunt tot in relache, de maine dimineata reintru in paine.

Un comentariu primit recent de la amicul Alex, mi-a indreptat atentia spre o lista, de fapt o ‘to do lista’ – ca sa ma exprim in conformitate cu tendintele actuale – cu soiurile pe care vreau sa le pun la anul.
seminte de rosii
Asa mi-am adus aminte de doua rosii, Neves Azorean Red si Negrillo de Almoguera din care ma chinui de vreo 3 ani sa obtin rasaduri si apoi, vorba olteanului, niste platagele. Cel mai des, rasadurile se ‘sting’ unul cate unul, iar ce apuca sa fie plantat nu se dezvolta. In privinta primului, ceva nu este in regula ori cu semintele, ori cu substratul, ori cu conditiile, ori cu priceperea mea. Alex a avut amabilitatea sa-mi ofere cateva seminte de rosii, dar eu nu le-am putut acorda timpul necesar. Imi pare rau, dar asta este, ma voi stradui ca in primavara viitoare sa le ‘pun in brazda’.

Totusi ceva bun am facut si eu pentru ca anul acesta am reusit cu Negrillo de Almoguera. Din vreo 3-4 seminte au iesit doua fire, unul s-a prapadit inainte de vreme, dar pe celalalt l-am ingrijit cum m-am priceput eu mai bine si puteti vedea ca a iesit ceva bun. Secretul este, asa cum ziceam in titlu, sa perseverezi.

Posted in Chestiuni tehnice, Soiuri de rosii | Tagged , , , , | Leave a comment

Norocul de a avea ghinion

Ramasese ieri sa dau niste telefoane ca sa vad daca la gradina a plouat ceva. Ghinion, raspunsuri negative, prin urmare m-am transportat pentru a executa udatul de rigoare.

Ajuns la fata locului am inspectat situatia, am mai pus mana pe ici, pe colo, ca sa se mai racoreasca pamantul.

Si uite asa s-a pornit ploaia, dar una usoara, cu picaturi rare si mici. M-am tras sub un acoperis si imi faceam diverse socoteli. Tot plouand mocaneste s-a facut intuneric. Acum, mi-am zis eu, trebuie sa mai stau sa vad ce se alege, ca maine dimineata iar dau telefoane sa vad cum stau lucrurile.

Pe la unsprezece noaptea s-a ales, a pornit o ploaie buna. Dupa o jumatate de ora dormeam dus. Scapasem de grija udatului. Pana la urma, ghinionul a fost cu noroc.

De dimineata am constatat ca se poate intra cu greu pe ogor, prin urmare imi pot permite un week-end citadin.
seminte de rosii
Si pentru ca poate am facut lumea curioasa, am plecat cu doua rosii din alea secretoase rau. Poate ca m-am grabit si trebuia sa le mai las 2-3 zile sa se coaca. Dar, avand in vedere o oarecare lipsa a pozelor la nivel modial, m-am zis sa ma grabesc un pic sa nu mi-o ia altu’ inainte.

Asa ca, doamnelor si domnilor, Babushkin Sekret se prezinta in fata dumneavoastra. Deocamdata am cules doua rosii mai mititele, una avand 284 de grame. Bune la gust si fara prea multe seminte.

Cele mari au ramas cuminti pe locul lor si cred ca mai au nevoie de minim o saptamana ca sa se coaca. Iar celelalte, cand le-o veni timpul, ca suntem aci, si din moment ce le-am luat fata altora cu pozele, acu’ putem sta linistiti ca nu mai este nici un fel de graba. Adica este, dar vorba din batrani, mai bine festina lente

Posted in Privind in gradina altora, Soiuri de rosii, Stand pe ganduri | Tagged , , , | Leave a comment