Ar cam trebui sa incepem sa ne pregatim pentru seminte

Sa stiti ca prea mult nu mai este si trebuie sa ne apucam de treaba. Mai ales cei care vor planta in solarii pentru cultura timpurie intra in paine cam dupa Sf Ion. Asa ca trebuie avute in vedere anumite lucruri.

In armata am invatat ca pentru a duce o actiune la succes trebuie sa te folosesti de foc, miscare si teren. Si in gradina lucrurile stau aproximativ la fel, ne trebuie seminte, pamant si recipiente (ghivece, ladite, tavi, etc)
rosii romanesti
La capitolul seminte de rosii, fiecare se descurca cum poate sau cum crede de cuviinta. Pentru cei care si le procura din recolta propie, am un sfat: sterilizati-le. Pentru asta, cel mai usor este sa puneti semintele intr-o bucata de tifon pe care sa o legati ca pe o bocceluta si sa o cufundati timp de 15-20 de minute in ceai de musetel cu temperatura de 45-50 grade (nu mai mult), dupa care sa le lasati la uscat la loc ferit. Ar mai fi si posibilitatea de a fi spalate intr-o solutie de apa si clor (4 parti de apa si o parte de inalbitor de rufe pe baza de clor). Mai multe informatii despre aceasta ultima metoda de dezinfectare puteti afla aici

Cand mai sus am spus ca trebuie sa ne de folosim pamant, ma gandeam la substratul nutritiv. Aici este iar in functie de posibilitati, dar mai ales de anvergura, pentru ca una e sa faci rasaduri in scop comercial si alta sa faci rasaduri pentru consumul tau propriu. Pentru cei din prima categorie n-am nici un fel de recomandare pentru ca n-am produs niciodata rasaduri pe scara mare si prin urmare nu ma pricep.

Pentru cei din cea de a doua categorie imi permit sa povestesc ce fac eu, fara a avea pretentia ca procedez bine sau eficient: eu plec de substraturi nutritive din comert pe care le imbogatesc si ameliorez cu ingraseminte organice (balegar bine putrezit) si nisip. Practic eu pun doua parti de substrat nutritiv si cate o parte de mranita si nisip. Mranita o pun pentru a asigura resursele nutritive pentru plantutele care vor rasari, iar nisipul pentru a crea un sol mai permeabil.

In ceea ce priveste recipientele, am folosit de-a lungul vremii tot felul de ladite, ghivece, pahare, cutii si cutiute. Mai nou am ajuns sa ma folosesc de tavitele alveolare. Deci, si aici este tot in functie de conjunctura si posibilitati. Un singur lucru as dori sa precizez: indiferent ce folositi, asigurati-va ca are gauri se scurgere si daca n-are dati-le.

Ca sa-i ajut pe cei care ca si mine gasesc cu greu in casa lor un spatiu in care sa-si faca rasadurile, mai adaug doar ca pe o suprafata de un m² se pot aseza:
- 400 cuburi 5 x 5 x 5 cm
- 204 cuburi 7 x 7 x 7 cm
- 100 cuburi 10 x 10 x 10 cm

Promit sa mai revin asupra acestor probleme. Deocamdata cele de mai sus ar trebui sa va ajute sa va faceti o lista cu ce aveti nevoie si sa incepeti sa le procurati, pentru ca, asa cum am spus de la inceput, timpul trece si sezonul se apropie pe nesimtite.

Posted in Adiacente, Chestiuni tehnice | Tagged , , , , , , , , , , | Leave a comment

Seminte de rosii si apa englezeasca

De cativa ani buni stau si ma gandesc cum de am ajuns sa importam de toate, de la ac la avion, inclusiv rosii, seminte de rosii, bulioane, paste etc. Acum vreo doi ani aveam nevoie de o roaba noua. Pe cea veche, pe care cred o aveam in batatura de mai bune de 60 de ani, deoarece ea a fost acolo inaintea mea, nu o mai puteam repara. Asa ca am umblat la pusculita si cu paralele in buzunar am dat fuga in piata unde erau (si inca mai sunt) vreo zece magazine in care poti gasi pretioasa scula. Intrebarea care m-a bulversat n-a fost legata de marime, culoare sau pret, ci aceasta: “De care vreti, ungureasca, turceasca sau chinezeasca?”. Adica, cum, mai fratilor, nici roabe nu mai facem? Hai sa credem ca o fi greu sa faci tancuri, tractoare, rachete, etc, dar nici macar roabe? Pai daca stau si ma gandesc bine, daca imi iau un ajutor si ceva materiale, pot face o roaba la mine in curte cu sculele pe care le am in gospodarie.

Sau inca o chestie tare. O nepoata face nunta si avea nevoie de niste recipiente de sticla in care sa imparta invitatilor miere si tzuica, drept marturii (asa e moda acuma). Pentru tzuica a cumparat niste tzoiuri de 100ml. Ce credeti ca scria pe ele? Made in China!

Tot asa si cu rosiile. Ale noastre nu mai sunt bune. Si, dintr-odata, nici nu ne mai pricepem sa le cultivam. Se pricep doar grecii, turcii, italienii si alte natii, dar noi nu.

Daca nu ne mai pricepem si mai ales daca nu indeplinim niste norme, n-avem voie sa le mai producem si deci, importam. De la cine? De la cine are!

Citesc, de exemplu, ca in Anglia, undeva in Kent, s-a infiintat prima fabrica de legume. Da, ati citit bine, fabrica de legume, o intindere de aproape 100 de hectare unde cresc milioane de fire de rosii si alte chestii. Trebuie sa recunoastem ca nu e lesne sa ai in grije 100 de hectare de pamant. Scuze, nu de pamant, ci de apa, pentru ca rosiile de acolo nu cresc in pamant ca cdle din gradinile noastre, ci in apa. Cultura hidroponica, mestesugita, ce mai. Si vor sa dubleze suprafata.

Care e avantajul?

- rosiile cresc de 4 ori mai repede;
- mai putine pesticide;
- pot fi obtinute in orice perioada a anului.

Va place, nu? Cica mai putine pesticide. Dar din ce or creste rosiile alea, ca doar nu numai din apa? Toarna englezu’ chimicale cu vadra si dupa aia ne invarte sub nas certificatul de productie organica, ca el baga orice in afara pesticide. Ale noastre crescute cu balegar de vaca nu sunt bune din cauza de motiv ca le stropim cu piatra vanata. Si cand s-or face la englezi camioanele cu platagele, unde le vor duce? In Romania, binenteles, ca noi n-avem voie sa producem din lipsa de tehnologie si pricepere si trebuie sa cumparam apa lor la greu.

Posted in Uncategorized | Tagged , , , , , , , , | Leave a comment

Dovleci rosii din seminte de la Fane

Astazi n-o sa va vorbesc despre seminte de rosii. Nu am un motiv anume sa ocolesc subiectul, dar asa se leaga lucrurile. Spre exemplu, toata ziua a plouat. Burnita mocaneasca de parca am fi undeva la munte si pe mine ploaia indelungata ma indispune. Si cand sunt indispus nu-mi vine sa vorbesc despre seminte sau despre rosii.
seminte
Asa ca astazi va voi vorbi despre dovleci. Pentru asta am mai multe motive. In primul rand am strans recolta de anul acesta. Vecinul meu Gelu este de parere ca dovlecii trebuie lasati in camp (ma rog, in gradina) pana cand da bruma cea groasa. Asa o fi bine, numai ca de situatia asta mai profita si altcineva, despre care nu stiu decat ca tine mortis sa-i impartim frateste. Si este un tip hotarat, care stie ce vrea, pentru ca mai intai si-a luat el partea ca sa fie sigur ca nu ma razgandesc. Asa ca, dupa cum se vede, eu am cules ce a mai ramas si nu-mi pot da seama daca jumatatea lui a fost mai mare sau a mea. Ma duce gandul sa-l intreb pen Gelu, poate el stie ceva ca nu mi-o fi dat sfaturile complet gratis. Dar, poate gresesc, pentru ca o vorba din batrani zice ca hotul are un pacat, iar pagubasul zece. Am uitat sa va spun ca dovlecii sunt rosii (desi din poza nu prea reiese asta) din seminte de la amicul Fane Gradinaru
seminte
Ce-am mai putut aduna am pus la pastrare, iar pe cel mai dolofan l-am dus acasa si l-am predat la Coana Mare spre priceputa si maiastra introducere in cuptor. Si a iesit o treaba excelenta, parfumata cu scortisoara si un pic de rozmarin, asa incat mi-a mai trecut supararea. Plus ca m-am ales si cu un castron de seminte prajite, sarate exact cat trebuie ca sa indemne vreo doua pahare de vin pe gat.

Credeti ca ‘asociatul’ meu stie sa faca o asa lucrare? Pariez ca nu, asa ca tot el a ramas in pierdere, mai ales ca in ceea ce priveste damigeana de vin n-am primit sfaturi de la Gelu si prin urmare n-am lasat-o la loc deschis.

Posted in Adiacente, Chestiuni tehnice, Ganduri de sezon, Retete | Tagged , , , , , , , | Leave a comment

In gradina se face loc pentru seminte de rosii

Ultimele saptamani au fost ca o toamna de vis. Nu-mi mai amintesc sa mai fi avut o vreme asa de frumoasa in noiembrie. In orice caz, cine a avut timp sa se ocupe de gradina, a avut ce face si mai ales, a avut spor. Acuma au putut fi rezolvate multe lucruri si, pe cale de consecinta, muncile de primavara vor fi mai usoare.

Am profitat si eu un pic si am mai pregatit gradina pentru primavara viitoare. Am reusit chiar sa sap la cazma locul unde voi pune rosiile. Bine ca nu m-a vazut doctorul. El a zis ca un an de zile n-am voie sa supun piciorul la o astfel de solicitare. Dar parca poti sa stai linistit cand vezi in jurul tau atata soare?

Ieri, in drum spre casa, am trecut pe la cineva cu care m-am imprietenit iarna trecuta cand mergeam in fiecare zi in piata ca sa-mi fac doza zilnica de recuperare. Atunci a ramas ca-l voi vizita in timpul verii ca sa-i vad solarul facut de el insusi si, mai ales, ce cultiva in el. Dar cine a avut timp asta vara? Acum insa, mi-am adus aminte si i-am dat un telefon. A fost bucuros de oaspeti.seminte de rosii romanesti

L-am gasit trebaluind prin solar. Tocmai strangea ultima recolta de rosii. Printre ele si unele din seminte de la mine: Stupice, Puszta Kolosz si Cuore d’Albenga. In solarul lui a fost cald si s-au mentinut pana acum. Nu erau toate bine coapte, dar amicul meu a gasit solutia. A amestecat rosiile coapte cu gogonelele (adica cu cele mai putin coapte), dupa care a pus cateva mere printre ele. Avea dreptate, merele ajuta la coacere.

Cred ca v-am mai spus ca eu nu am un solar in gradina mea. Motive sunt destule si, mai ales nu pentru ca n-as vrea, ci pentru ca nu pot. Acuma, insa stau si ma gandesc la avantaje si dezavantaje. O sa strigati toti in cor ca solarul este mai avantajos. Dar eu stau si ma gandesc la situatia mea, de cultivator outdoor, adica in aer liber

Care sunt avantajele?

- o mai buna aerisire si circulatie a aerului, plantele nu sunt inconjurate de o atmosfera inabusitoare, sufocanta;
- plantele mai primesc, din cand in cand, si apa de ploaie, un pic mai acida, e drept, dar cu mai putini aditivi ca cea de pe conducta;
- se produce o polenizare mai buna, datorita insectelor care zboara nestanjenite.

Dezavantajele?

- in primul rand faptul ca ploile si vantul pot aduce o multime de ciuperci si virusi; mana e cel mai bun exemplu;
- o temperatura mai instabila, mai ales la inceput si sfarsit de sezon cand frigul si bruma pot afecta cultura.

Amicul meu e un exemplu care sustine cultivarea rosiilor in solar. Si cele doua ladite adunate in dimineata asta ii dau dreptate. Dar cum intotdeauna adevarul obisnuieste sa se gaseasca la mijloc, sa stiti ca sunt soiuri care prefera adapostul unui solar, in timp ce altele iubesc sa fie in aer liber. Asa ca lucrurile nu pot fi pe deplin lamurite oricat de mult ne-am stradui.

Posted in Adiacente, Chestiuni tehnice, Ganduri de sezon, Soiuri de rosii | Tagged , , , , , , , , , , , , , | Leave a comment

Rosiile previn si trateaza cancerul de prostata

Un studiu care este inca in faza de laborator aduce o mare speranta in randul barbatilor avansand idea ca o substanta provenita din tomate incetineste dezvoltarea cancerului de prostata, reusind chiar sa omoare celulele canceroase

Substanta datatoare de speranta se numeste licopen si da tomatelor culoarea rosie.
Soiuri de rosii romanesti
Cercetatorii de la Universitatea Portsmouth din Anglia au testat efectele licopenului asupra mecanismului prin
care celulele canceroase exploateaza sangele uman pentru a creste si a se raspandi. Ei au descoperit ca aceasta substanta, interfereaza cu capacitatea tumorilor de a se ataaa de o sursa de aprovizionare cu sange.

Oamenii de stiinta sunt de parere că licopenul este atat de puternic, încat procesul de suprimare a celulelor canceroase poate avea loc si n umai ca urmare a consumului de rosii.

Licopenul se gaseşte în toate fructele si legumele rosii, insa in tomate se afla cea mai mai concentratie a acestei substante. Mai mult, cercetatorii atentioneaza ca licopenul devine mai eficient si activ biologic atunci cand provine de la rosii gatite in ulei.

Celulele canceroase pot ramane in stare latenta mai multi ani, pentru ca apoi cresterea lor să fie declansată de anumite substanţe chimice secretate, care au rol de a alipi aceste celule daunatoare de cele sanatoase din peretii vaselor sanguine. In acest fel, celulele canceroase ajung să se conecteze unor surse de sange in scopul de a se hrani.

Cercetările univeritarilor din Portsmouth au arătat că licopenul reuseste sa intrerupa acest proces de hranire al celulelor canceroase, cauzand in consecinta moartea lor. Cum licopenul tinde să se acumuleze la nivelul prostatei, oamenii de stiinta spun că el este foarte eficient impotriva cancerului de prostata.

Colectivul de cercetatori spera ca in scurt timp vor putea testa efectele licopenului asupra oamenilor care sufera de cancer prostatic. De asemenea, se pare că anumite soiuri de roşii dau rezultate mai bune, dar pentru a le identifica va fi necesara o serie de alte teste.

Fara a avea pretentia ca ceea ce spun eu acum este un adevar, cred ca rosiile sunt utile si in cazul combaterii cancerului de san. Femeile n-au prostata, iar barbatii n-au sani (ma rog, n-au sani bine dezvoltati ca femeile). In unele medii am citit ca exista o corespondenta (asemanare) intre bolile feminine de san si cele masculine de prostata

Daca va place sa aveti rosii gustoase si frumoase in gradina dvs., lista cu semintele de rosii disponibile pentru sezonul 2015-2016 o gasiti aici

Posted in Adiacente | Tagged , , , | Leave a comment

Pregatirea de iarna a gradinii – administrarea gunoiului de grajd

Sunt mai tot timpul cu gandul la ce seminte de rosii voi incerca anul viitor. Am deja o lista lunga, prea lunga pentru puterile mele. Trebuie ajustata, n-am incotro. Deocamdata nu m-am decis la ce sa renunt, dar timp mai am si, uneori, timpul este un bun sfatuitor.
seminte de rosii
Pana atunci, sa vedem ce trebuie neaparat facut facut acum. Nu este nevoie numai de seminte de rosii pentru a avea o gradina frumoasa.

Insamantatul are farmecul si rostul lui, dar hai sa ne gandim unde punem aceste seminte de rosii, adica la pamantul din gradina noastra, si la ce trebuie sa facem ca el sa ne ajute sa obtinem ceea ce ne dorim: rosii frumoase si gustoase.

Cand se apropie sezonului rece, solul are nevoie de o ingrijire speciala. In primul rand trebuie intretinut si protejat de temperaturile scazute care vor veni. Apoi are nevoie sa i se asigure un nivel corespunzator de fertilitate pentru perioada calda cand se aseaza cultura. Toate acestea se obtin prin administrarea de ingraseminte naturale.

Ingrasemantul natural cel mai des folosit este gunoiul de grajd

Se aplica in general toamna, odata cu sapatul pamantului. Prin administrarea gunoiului de grajd structura solului devine mai buna, cu efect pozitiv asupra cantitatii produsa in anul urmator. De asemenea,gunoiul de grajd actioneaza si asupra microorganismelor din sol, stimulandu-le activitatea

Gunoiul de grajd este compus din fecalele animalelor. Daca acesta este prea proaspat, nu este suficient de bun pentru a fi folosit drept ingrasamant, deoarece contine multe substante organice care nu au fost inca descompuse. Din acest motiv trebuie pus in capite, (gramezi, platforme) la copt, (fermentat, putrezit) pentru cateva luni, cel mai bine pentru un an. In aceasta perioada de timp are loc descompunerea bacteriana, pana cand totul devine o substanta omogenacu miros neutru.

Din punct de veder al compozitiei, 100 kg gunoi de grajd contine 0.5 kg azot, 0.25-0.30 kg fosfati si 0.5 kg potasiu.

Gunoiul de grajd bine descompus satisface in general pretentiile de cresterepentru vinete, rosii, castraveti, cartofi, ardei, ceea ce il face sa fie, cu precadere, un ingrasemant pentru gradina

Asa cum am spus mai sus, gunoiul de grajd se administreaza de preferinta toamna si se amesteca cu stratul de pamant unde se pune. In felul acesta substantele organice se descompun, putand fi apoi preluate de catre plante.

Pentru o hranire eficienta a solului din gradina este nevoie sa imprastiati cam 5 kilograme de gunoi de grajd pe metru patrat, adica sa zicem o jumatate de galeata

In cazul plantelor care nu au nevoie de foarte multa apa, se pot aplica doar 2 kilograme de ingrasamant pe metru patrat.

Si tipul de sol are o anumita importanta cand este sa ne referim la administrarea gunoiului de grajd.
Pe pamant rigid se foloseste cam la 2-3 ani, iar in pamant nisipos la 1-2 ani.
Pe pamant rigid se pune 400-450 kg de gunoi de grajd pentru o suprafata de 100m2, iar pe pamant nisipos 200-250 kg pentru aceeasi suprafata.

Lista cu semintele de rosii disponibile pentru sezonul 2015-2016 o gasiti aici

Posted in Chestiuni tehnice, Ganduri de sezon | Tagged , , , , , , , , , | Leave a comment

Cu gandul la seminte de rosii pentru la anul

Afara e cam racoare, ba as putea zice ca e cam frig pentru jumatatea lui Octombrie. La tara mustul a inceput sa fiarba si nu ma prea trage inima sa dau o fuga pana acolo ca sa vad ce si cum. In fond, lucrurile le-am aranjat destul de bine, asa ca mare lucru nu se poate intampla, ma incurajez eu, mai ales cand ma uit la termometrul de afara care arata exact 9 grade si nu prea indeamna sa ies din casa. Asa am ocazia sa mai fac un pic de ordine in cutia de pantofi in care pastrez seminte de rosii.

Sangeorgiu de Mures

Sangeorgiu de Mures


Gradina mea a intrat in puternic in toamna. A fost un week-end ploios, a plouat trei zile in sir, marunt, mocaneste si rece. La prognoza se aratau zilele de marti si miercuri a fi cu temperaturi de 2-3 grade dimineata. Pericol de bruma am zis eu si am adunat mai toate rosiile din gradina, lasand doar cateva gogonele cu speranta ca, cerul fiind incarcat de nori, bruma nu-si va face simtita prezenta. Se pare ca astazi am avut noroc, iar maine temperatura va mai creste cu un grad-doua.

Dar in toata treaba asta a fost si un lucru bun: am reusit sa am laolalta mai multe soiuri de rosii si sa le pot compara avandu-le in mana, dar mai ales in farfurie. Si m-am bucurat ca pe vremea cand eram copil si mergeam cu tata in gradina sa culegem rosii. Cand ne intorceam in casa, el alegea cea mai frumoasa rosie din cos si mi-o dadea mie. Eram un slabanog si cam ligav la mancare, dar rosiile imi placeau oarecum si asteptam ca pe ghimpi clipa asta. Nu mancam eu cine stie ce, ca gaseam eu repede un motiv de a pleca de la masa, dar ai mei se bucurau si pentru cele 2-3 felii pe care apucasem sa le inghit. Mofturi de copil. Unde mai gasim astazi aroma si dulceata acelor rosii?

Din cauza asta imi place sa scormonesc prin gradinile oamenilor in varsta in speranta de a gasi lucruri de demult pe care ei le-au pastrat pentru ca le-au placut. Uneori am noroc si ma bucur exact ca atunci cand primeam cea mai frumoasa rosie din cos.

Queen Marbena

Queen Marbena


Anul acesta am castigat Sangeorgiu de Mures, Queen Marbena, Buturoagele, Bogdana, Pietroasele si Dulcile de Albesti, Turtitele de Troaca, Aurora de Constanta… Si ar mai fi. Daca stau bine si ma gandesc, anul acesta am avut in gradina cele mai gustoase si frumoase rosii. Poate si din cauza faptului ca nu am pus prea multe. Asa mi-a zis doctorul, anul acesta mai putine, ca sa nu dam lucrurile peste cap. Fiind mai putine, le-am putut ingriji mai bine, si lucrurile s-au compensat

La anul o sa scap de interdictie si imi voi face de cap. Deja am o lista. Prea lunga, trebuie sa recunosc, mai trebuie facute unele ajustari. Dar la ce sa renunti? Intr-un fel sunt cam intre ciocan si nicovala, merg pe soiuri mai vechi despre care stiu sigur cum sunt sau incerc ceva nou ca sa vad ce iese. Probabil ca o cale de mijloc ar fi cea mai fericita alegere, mai ales ca am cateva soiuri de care nu m-as desparti niciodata (Stupice, Bloody Butcher si inca vreo cateva). Multi ma bat la cap sa incerc si hibrizi, dar inca raman un traditionalist. Poate candva, cand voi avea tot ce-mi trebuie ma voi juca de-a Doamne-Doamne si voi incrucisa cateva soiuri din cele care-mi plac. In fond, hibrizii se pot obtine si din soiuri traditionale. Important este ca gustul sa fie una dintre calitatile urmarite a se perpetua la noua generatie. Si eu asa as proceda, deoarece gustul ma intereseaza cel mai mult. Cu hibrizii astia de pe piata nu prea stii cum este, de multe ori insusirea promovata este legata de aspect pur comercial, cum ar fi rezistenta la transport sau depozitare. Probabil ca s-a intamplat sa cumparati din piata rosii care au pielea mai groasa.

La mine, e stabilit, deocamdata raman pe soiurile traditionale. Nici nu sunt prea pretentioase de ingrijit, mai ales daca-ti sunt dragi. O cazma, o sapa, o stropitoare, cativa araci, ceva gunoi de grajd, piatra vanata si timp liber. Mai nou am vazut rosii crescute in balcon in saci de plastic. Important este sa aiba destul pamant in care sa-si dezvolte radacinile. Nici stiinta de carte nu trebuie prea multa. Vazand si facand. Uneori planta iti arata ea singura care este calea de urmat.

Pentru a afla ce seminte de rosii sunt disponibile pentru sezonul 2015-2016 Da Un Click Aici

Posted in Adiacente, Chestiuni tehnice, Ganduri de sezon, Soiuri de rosii | Tagged , , , , , , , , , , , , , , , | Leave a comment

Seminte de rosii – Ce inseamna organic, heirloom, hibrid, etc?

Atunci cand citesc un catalog de seminte de rosii, gradinarii amatori intalnesc mai multi termeni necunoscuti. Pe unii dintre ei ii voi explica in cele ce urmeaza

Organic
seminte de rosii
Semintele vandute ca ‘organice’ provin de la ferme certificate ca fiind organice. Asta inseamna ca la obtinerea semintelor nu s-au folosit pesticide si nici chimicale care sa previna atacuri fungice sau germinarea prematura. De asemenea, aceste seminte nu au fost modificate genetic. Aceste seminte sunt obligatorii daca dorim sa infiintam o cultura BIO.

Hibrizi

Semintele hibride sunt extrase din fructele obtinute prin incrucisarea a 2 plante.

Sa presupunem ca avem doua tomate: A si B. Planta A face tomate foarte mari, iar planta B face fructe foarte dulci. Luam polen de la o planta si il asezam pe partea feminina a florii de la cealalta planta, pentru a obtine un fruct AB mare si dulce. In noul fruct gasim mai multe seminte. Acestea sunt seminte hibride din generatia 1, denumite si hibrid F1. Daca semanam aceste seminte, nu vom obtine numai fructe de tip AB mai mari si mai dulci, ci vor fi si unele, mai putine, de tipul A sau B

In continuare se selecteaza seminte doar din tipul de fructe AB, care anul viitor vor da generatia F2 cu mult mai multe fructe AB, dar si cu cateva de tip A si B. Se continua astfel pana la generatia F6, cand se considera ca hibridul e stabil, adica da fructe de tip AB in proportie de peste 96-98%

Hibrizii se pot obtine si din culturi BIO.

Seminte de rosii modificate gentic

Acestea sunt denumite si GM (genetically modified), GMO (genetically modified organism), OMG (organisme modificate genetic)…

Spre deosebire de hibrizi, care sunt obtinuti din incrucisarea a doua plante, plantele modificate genetic sunt obtinute prin introducerea in ADN-ul lor a unui segment de ADN strain, provenit de la alte plante, de la bacterii, microorganisme, animale. Se pot introduce chiar si gene obtinute in laborator.

Problema este ca efectele secundare ale introducerii segmentului de ADN strain nu se pot determina intr-un an sau doi. Este nevoie de multi ani de observatie, uneori chiar de zeci. Aceasta costa mult si companiile nu-s interesate sa urmeze astfel de programe

Atentie! Semintele modificate genetic sunt interzise in Romania!

Seminte de rosii obtinute prin polenizare libera

Aceste seminte se obtin pe cale naturala, fara interventia omului. Polenizarea are loc fie datorita insectelor, fie datorita vantului. In aceasta categorie se incadreaza majoritatea semintelor pentru amatori.

Seminte de rosii traditionale (heirloom)

In engleza, acestea sunt denumite ‘Heirloom seeds’.

Semintele traditionale sunt ‘semintele bunicii’ si din ele se obtin fructe care au facut deliciul multor generatii. Aceste seminte se obtin in general prin polenizare libera si se pot colecta de la un an la altul, pentru a fi semanate. In general, plantele rezultate din aceste seminte au rezistenta destul de buna la boli.

In concluzie – ce seminte ar trebui sa alegem?

Un gradinar amator ar trebui sa aleaga in principal semintele bio sau traditionale, polenizate liber. Acestea nu exceleaza la nivel de productie si rezistenta pe raft (in magazine), dar recompenseaza prin gust si nivel ridicat de vitamine.

Hibrizii vor fi alesi in special de cultivatorii profesionisti. Asta pentru ca hibrizii au o predictibilitate foarte buna daca sunt stabilizati (F6): stim la ce productie sa ne asteptam, stim exact cand vom obtine productia, si la ce boli sunt rezistente plantelenoastre. De asemenea, stim cat de mult timp vor rezista fructele pe raftul magazinului. Daca sunt F1, gradul de predictibilitate este mai redus. Dar, daca samanta F1 poate fi de 100 de ori mai scumpa decat cea traditionala, va dati seama cat ar costa una F6?

Pentru a afla ce seminte de rosii sunt disponibile pentru sezonul 2015-2016 Da Un Click Aici

Posted in Articole, Chestiuni tehnice, Soiuri de rosii | Tagged , , , , , , , , , | 1 Comment

Salata de Noapte Buna

Eu o numesc asa pentru ca, pe langa rosiile gustoase pe care le iau din gradina mea, mai pun si un ingredient mai putin obisnuit, care ajuta la alungarea stresului si instalarea somnului.

Preparare
seminte de rosii
Se incepe alegand niste rosii proaspete mari si frumoase, culese din gradina cu putin timp inainte. Trebuie alese numai acele rosii care sunt tari dar si bine coapte.

Se taie in bucati mai mari. Peste ele se pune branza de capra maruntita. Eu nu tai branza bucatele mici cu cutitul si nici n-o rad. Pun bucata de branza intr-o farfurie si o maruntesc folosind o furculita. Daca mai este cazul, se mai poate adauga putina sare (eu pun din cea mare, care se foloseste la muraturi).

Dupa gust se adauga verdeata taiata nu prea marunt. Eu pun busuioc si telina, dar nu ignorati patrunjelul, mararul, maghiranul, rozmarinul, ma rog, ce va place. Asezonati cu piper, obligatoriu proaspat rasnit. Si acum ingredientul special: flori uscate de lavanda

Se amesteca usor si se stropeste cu ulei (preferabil de masline, daca nu, cu de care este)

Posted in Retete | Tagged , , , , , , | 2 Comments

Suparat sunt, Doamne, …

Ploua, ploua, ploua …

Poate ca nu ploua chiar asa la distrugere, dar mie mi se pare ca nu se mai termina. Mai ales ca lucrurile nu se leaga. Am venit racit de la nunta, s-a stricat vremea si via mea sta neculeasa. Mai stau un pic sa se mai opreasca ploaia si dau o fuga la gradina sa vad in ce stare se afla. Uda, binenteles, altfel n-are cum. Cred ca maine nu se poate intra, dar poimaine, n-am incotro, o iau pe Coana Mare si o bag in paine.

Ieri si aztazi am frunzarit prin calculator si am mai gasit vreo doua rosii despre care n-am scos o vorba pana acum.
Negro De Santiago
Negro de Santiago e o rosie spaniola interesanta, cu un gust deosebit. De culoare neagra, ma rog rosu-maroniu. Cam pretentioasa la cules. Trebuie luata exact cand trebuie. Nici prea devreme, ca nu-si da gustul deosebit, nici prea tarziu, ca se trece repede. In rest e OK, o desfatare papilara.

A ajuns la mine anul trecut, prin intermediul unui nepot care lucreaza in Spania. Neamul meu este un neam de oameni inalti. Baiatul asta e ceva mai maruntel, un oltean adevarat iute, mic si negru. De cand lucreaza in Spania eu il alint ‘muchacho’. Stie el de ce si nu se supara. Drept dovada ca mi-a adus anul trecut doua rosii. Anul asta inca n-a venit sau a venit si o fi suparat pe mine.

PS. Amicul Bogdan A., imi atrage atentia ca stau bine la capitolul de povestitor, dar ca mai am de lucrat la poze. Are dreptate, n-am un aparat foto, iar telefoanele pe care le-am folosit nu sunt unele performante din acest punct de vedere. Pe mine ma multumeau daca imi asigurau o comunicare eficienta. De vreo luna-doua am un telefon nou, ceva mai destept, dar pe care nu-mi place sa-l folosesc pentru ca imi prind urechile. Niciodata n-am sa inteleg de ce o noua generatie trebuie sa fie asa de diferita ca mod de operare de cele anterioare din moment ce este aceiasi marca. Adica ala a fost prost si asta e bun, dar ceva mai prost decat ‘next generation’? Oricum insa, poza asta a fost mai frumoasa ori am fost eu mai atent. Ori am avut ochelarii de vedere la mine si, mai ales, ii purtam pe cei potriviti.

Posted in Ganduri de sezon, Soiuri de rosii | Tagged , , , , , , , , , | Leave a comment