Iar a plouat in gradina mea si a trebuit sa iau o pauza. Probabil ca de luni voi lua de la capat lupta cu ierburile pe care abia le mai domolisem. Asta este, nu se poate gradinarie fara buruiana.
Va spuneam ceva mai inainte despre rosiile duse in Canada de catre Maria Amazilitei
. Cele doua rosii din poza de atunci s-au copt. Cea mai mare a cantarit 352g, iar sora ei mai mica doar 237. Un gust bun, usor acid-acrisor, care justifica efortul de a le lua de la casa parinteasca si a le duce peste mari si tari. Un singur lucru ma nedumireste: peste tot rosia asta este declarata de tip ‘late’ adica tarzie, si care se coace (maturizeaza) cam la 85 de zile de la transplantare. In cazul rosiilor mele, 85 de zile nu au trecut in niciun caz. Sa tot fie 60-65, poate doar ca ploile din anul acesta sa le fi ajutat sa se maturizeze mai repede.
O alta surpriza placuta sunt niste ‘nemtoaice’, Lehrer Tomato, adica rosia invatatorului. O rosie veche, mentionata intre cele doua razboaie mondiale, si despre care folclorul spune ca ar fi fost cea mai des folosita in scolile germane atunci cand elevii erau deprinsi cu tainele gradinariei.
Sapaturi de ultima ora conduc spre ipoteza ca de fapt nemtoaica aste este o italianca. Se vorbeste ca ar fi de origine din Tirolul de Sud, o zona care este situata in nordul Italiei. Nu este mai putin adevarat ca aria respectiva a fost mult timp sub stapanire austriaca si ca acolo se vorbeste foarte mult limba germana. Deci pana la urma, tot nemtii sunt de vina.
Sa vedem cand se vor coace, dar cred ca nu degeaba au ales-o invatatorii. Va voi tine la curent.
Tot nemtoiaice sunt si unele din soiul Perfekta, niste pitice care fac rosii de marime obisnuita cu un gust usor dulceag. Nu prea imi plac mie determinatele, dar le-am pus din curiozitate si cred ca a meritat efortul. Macar am mai invatat ceva.
Dinspre partea romaneasca o figura frumoasa fac Giroc, despre care spuneam intr-un comentariu ca le baniam a fi rosiile Mari de Timisoara ale Elisei. Nelu Craciun spunea ca spre toamna pietele Timisoarei sunt pline de niste rosii oarecum specifice zonei. Poate ca poza alaturata il va ajuta cu ceva. Rosia are 175g.
Am fost astazi, spre seara (pe la ora 19), cand multe mese se inchisesera, in piata la Iosefin. Am vazut si rosii asemanatoare cu asta, dar doi sau trei vanzatori aveau rosii mari, in general, zic eu, orientandu-ma si dupa rosia din soiul pe care-l cultiva mama mea, pusa ieri pe blogul meu, de 300-500 grame, dar si mai mari. Imi pare rau ca nu am avut aparatul de fotografiat la mine. Rosiile acestea sunt mari, crapate, cu crapaturi cicatrizate. Dintre rosiile pe care le cultiv eu, cel mai bine seamana cele din soiul pe care vecinul Nicolae, care e motz, le-a gasit in gradina, dupa ce au cumparat casa. Sunt rosii la culoare, mari, cutate, crapa si apoi cicatrizeaza.
Multumesc pentru amabilitate. Intr-o postare ulterioara mai este o poza. Se pare ca Giroc-ul meu se aseamana cu rosiile vecinului Nicolae. Ale lui au o nuanta rozalie? Oricum, te-as ruga sa negociezi la toamna cu motzul pentru 20-30 de seminte. Mi-as dori sa am acel soi in gradina mea. Multumiri anticipate
Motul a plecat cioban, in munti si a abandonat gradina. Am de la el 3 soiuri, unul este cu forma ca ardeiul (mai vorbisem noi, anu’ trecut pe aceasta tema) si doua sunt tomate mari, roz, respectiv rosii. Ultimele doua le-au gasit in gradina cand s-au mutat, dupa ce sora-sa a cumparat casa (si gradina). Sunt dispus la un schimb.
Sigur ca facem un schimb. Nu-mi mai aduc exact aminte ce vorbisem anul trecut, dar nu-i bai.
Despre niste rosii de forma ardeiului.
Scuze că intru în discuție neîntrebat.
Roșii de genul celor descrise de nelu aici,cu crăpături și încrețite cultiv și eu,nici eu nu le știu denumirea exactă.Pur și simplu le știu de roșii mari crețe.În partea de jos și la cute fac dungi lemnoase.Au un gust minunat și cresc destul de mari.Sunt soi cu creștere nedeterminat.Anul ăsta fiind un an mai prost pentru roșii,producția a fost de cîteva ori mai mică decât anul trecut.Abia am reușit să adun 50 de kg de roșii,acum,la întoarcerea din concediu.E adevărat că multe căzuseră,fiind prea coapte și neculese la timp.
Spor la recoltă.