In sfarsit, am pus si eu mana pe primele rosii din gradina. Rosii coapte si bune de mancat, ca pe gogonele verzi am tot pus. Imi cam pierdusem rabdarea, dar pana la urma, au facut ele ce-au facut si s-au rosit la fata.
Suntem in august, dar rosiile acestea sunt unele timpurii. Daca ma gandesc cand erau doar seminte de rosii si fac socoteala de cand le-am pus, au intr-adevar un ciclu mai scurt. Dar eu nu din cauza asta le-am adus in gradina.
.
Soiul se numeste Campbell’s 33. E un soi cu crestere determinata. Adevarul este ca mie nu-mi prea plac rosiile determinate, desi sunt fan Roma VF. Cu exceptia acestui an, de fiecare data ma straduiesc sa folosesc seminte de rosii Roma VF din care fac pasta si bulion. Anul acesta, insa, nu am mai ajuns si la Roma, dar am pus Campbell’s 33. De ce? In primul rand pentru ca eu sunt un ciorbagiu. Mai ales spre toamna, cand vremea se mai racoreste, ma delectez cu o ciorba (rosii, varza, cartofi, praz, etc). Un pic firbinte, un ardei iute si o masura de palinca bate orice fel de mancare din lume. (Sa nu credeti ca, oltean fiind, ma dau in vant dupa tuicile facute in traditiile locale). Deci sunt un ciorbagiu si cele mai bune rosii pentru o ciorba sunt acestea: Campbell’s 33. Am gasit si o reteta pentru a conserva suc de rosii in scopul de a avea materie prima pentru o ciorba si in timpul iernii. Avantajul acestei retete este ca ma ajuta sa recoltez si seminte de rosii.
Daca sunteti ciorbagii ca si mine, atunci Campbell’s 33 este o solutie perfecta. Nu trebuie sa va jenati. Mai in iarna, fiind prin Bucuresti, am vazut o firma mare pe care scria: “CIORBARIE”. N-am intrat inauntru ca sa vad ce si cum este, dar denumirea mi se pare suficient de sugestiva.
Greu intr-adevar, dar primul pas a fost facut. Sigur urmeaza si altii, stati aproape.