Soiuri de Rosii din Gradina

A-nceput de ieri sa cada cate-un strop.

Incet-incet, iarna se instaleaza cu arme si bagaje. Degeaba ne mai mangaie meteorologii cu temperaturi mai mari decat media lunara, adevarul este ca am renuntat de bunavoie la manecile scurte si ne simtim mult mai comfortabili la adapostul unui pulover, mai ales daca este si un pic mai grosut. In zona mea, de doua zile cade mocaneste o ploaie rece, de fapt de o zi si o noapte. E si frig, in dimineata asta minima a coborat la 9 °C, dar un vantulet harnic imbie la si mai multa racoare.

Musai trebuie sa ajung astazi la gradina. Am fost si ieri, dar intr-o jumatate de ora am fost ud pana la piele si am renuntat, desi a mai ramas cate ceva de cules. Ma rog sa reusesc sa termin astazi, daca s-o putea intra in ogor din cauza pamantului prea imbibat. Daca ma uit pe fereastra, vad ca ploaia a mai stat, asa ca sper ca pe la pranz apa sa se mai traga in solul care a secat sub arsita verii. Om trai si-om vedea, zicea orbul.

N-am sa va las fara a va prezenta cea mai dulce rosie pe care am mancat-o anul acesta. Am gasit-o peste deal, intr-un sat vecin. Acolo, doi tineri la vreo 30 de ani ingrijeau o gradina. Cand venise in casa baiatului, fata adusese ca ‘zestre’ si niste seminte de legume din gradina parintilor, printre care si rosia asta pe care o numeau ‘Ardei dulce’ din cauza formei si gustului. Eu mi-sm permis sa-i zic ‘Ardei Roz Dulce’ din cauza culorii. De cand o aveau parintii, fata nu-si mai aducea aminte, dar spunea ca eleva fiind la liceul dn oras, cand venea vara in vacanta o cauta cu mare placere. Deci sa tot fie acolo, 12-14 ani cel putin. In primavara am pus si eu cateva seminte si acum regeret ca n-am pus mai multe. Anul trecut, cand am ajuns eu la tinerii din poveste, era deja toamna si am luat acele seminte, ca sa zic asa, pe negustate. Acum, ca am confirmarea, voi fi pregatit cum se cuvine pentru noul sezon.

In final, va voi spune un secret. De ceva vreme, am certitudinea ca rosiile, indiferent ca sunt deteminate sau nedeterminate, sunt plante perene. Adica ar produce in continuu daca vremea nu s-ar raci si le-ar impiedica sa o mai faca. Anul acesta am facut o experienta cu Yellow Taxi, o timpurie determinata care produce niste rosii galbene si gustoase. Pe la inceputul lui august, planta a dat semne de ‘oboseala’. Am decis totusi sa mai opresc in viata o tufa din cele trei pe care le aveam. Am ales-o pe una care la baza avea un lastar proaspat si viguros si am taiat-o cu foarfeca de vie la 2cm deasupra lui. Am continuat sa-i acord ingrijirea obisnuita si am constatat ca tufa s-a dezvoltat normal, a facut alti lastari, alte flori si alte fructe, care insa nu au ajuns sa se mai coaca. Daca vremea asta rea mai intarzia doua saptamani, va puteam prezenta tura a doua de Yellow Taxi. Probabil ca intr-un solar operatia mi-ar fi reusit. Concluzia mea este ca o rosie, daca este regenerata si i se asigura conditiile de mediu necesare, poate produce mai multi ani. Cati ani n-am cum sa stiu, iar prin regenerare inteleg sa o tai de jos si sa-i lasi doar 1-2 lastari care sa se dezvolte in continuare.

Uff…, a inceput din nou sa ploua …

Septembrie este pe sfarsite. N-a fost o luna de toamna rea, si ar fi fost mai buna daca Cel de Sus ar fi impartit altfel ploaia, adica daca ar fi dat mai putina pe unde a dat si mai multa pe unde n-a dat.

Ma uit pe prognozele meteo si vad ca octombrie debuteaza in zona mea cu doua evenimente notabile. Ploaie si temperaturi nocturne scazute. Daca este sa se implineasca ceea ce scrie acum pe situri meteo in noptile de 2, 3 si 4 octombrie vom avea 2°C. Asta miroase a bruma si ar trebui sa-i alerteze pe toti gradinarii.

In ceea ce ma priveste rosiile, ardeii si ceva dovlecei pot avea de suferit. Si niste flori pline de seminte. Ar fi bine ca in diminetile cu pricina sa fac niste fum in gradina care sa ridice temperatura cu cateva grade si sa evite bruma. Niste gunoi, paie si alte chestii carora sa le dau foc si sa imprastie fum si caldura printre rosiile mele. Fane Gradinaru zice ca ia un sul de hartie igienica, il imbiba cu motorina, il pune intr-o galeata veche de tabla si-i da foc. Zice el ca 3-4 galeti din astea, puse din loc in loc, fac o treaba excelenta, si eu il cred ca intotdeauna i-a mers mintea. Daca temperatura creste cu 3 grade pericolul de bruma este indepartat. Am mai auzit ca plantele atacate de bruma isi revin daca sunt spalate cat mai repede cu apa rece (stropite cu un furtun sau cu pompa folosita la piatra vanata). Repet, doar am auzit vorbindu-se, n-am intalnit pe nimeni care sa spuna ‘eu am facut asa, si a fost bine’.

Eu cred ca voi culege ce este de cules. Am sa adun si gogonelele. Voi alege insa 4 randuri mai bogate – doua cate doua alaturate – si voi incerca sa le protejez acoperindu-le cu o folie de plastic in cele 2-3 zile cu pricina. De ce trebuie sa fie randurile alaturate ? Pai aleg doua randuri alaturate, scot aracii si culc rosiile pe pamant in intervalul dintre randuri. In felul acesta suprafata care trebuie protejata devine mai mica (mai ingusta). O singura smecherie trebuie sa va spun. Nu puneti folia direct pe vrejuri. Daca se va forma ghiata deasupra, inauntru se va produce conndens si folia se va lipi de vrejurile de sub ea distrugandu-le. Solutia pe care am gasit-o eu a fost sa folosesc niste pexal dezafectat la o reparatie din bloc si sa fac niste arcade care sustin folia. Arcadele astea le pun din metru in metru, le infig in pamant si mai intind peste ele si niste sarma. Iese un mic solar – un tunel de fapt. Pentru fixarea foliei folosesc niste caramizi. Daca n-aveti, luati niste pungi de plastic, umpleti-le cu pamant si folositi-le pe post de greutati. Dupa ce si-au facut treaba, goliti pamantul inapoi de unde l-ati luat.

Pentru ca vorbim despre rosii, v-am pus in poza una interesanta, Odesskij Rozovij, adica Rozalie de Odesa. O rosie timpurie, de marime medie, productiva si cu gust atragator. Eu am primit seminte din acest soi cam tarziu in primavara, din care cauza au ajuns in gradina prin iulie si au produs relativ recent. As putea trage concluzia ca desi timpurii, se descurca bine si in arsita soarelui. Interesant este ca desi este o rosie ruseasca, originara din Odesa, ea a fost promovata de cineva din Belarus. Impresia mea este ca belarusii astia sunt niste negustori priceputi care isi vand foarte bine marfurile speculand brandurile rusesti.