Vreau sa ma tin de promisiune si sa va mai spun cate ceva despre gradina mea de la tara. Nu mi-am terminat toate treburile pe care le aveam in ‘to do list’, dar ma grabesc sa fiu matinal si mai harnic astazi, iar spre seara sa o tulesc la rosiile mele. Am asa, un sentiment ca voi avea cateva cateva surprize placute acolo. Asa sa fie!
Pana una alta, va prezint o rosie cu un nume ciudat: Goldman Italian American. Dar daca ne interesam putin despre istoria ei, aflam ca o doamna (Amy Goldman) a cumparat dintr-un magazin niste rosii in timpul unei calatorii pe care o facea in Italia. Uite asa ati aflat doua nume. Pentru ca i-a placut gustul lor, a dus niste seminte de rosii in America, acolo unde locuia. Iacata si de unde vine al treilea nume. Familia Goldman, negustori fiind, au cultivat soiul cu pricina si l-au distribuit prin magazinul lor pe care il aveau in Brooklin. Si, ca intr-un banc vechi de acum 50-60 de ani in care un american concepea o masina, neamtul o executa, iar romanul ii punea eticheta, asa a aparul numele Goldman Italian American. Numai ca in acest caz americanul cu simt de negustor a fost cel care a stiut sa se aleaga cu gloria. Acum lucrurile sunt clare pentru toata lumea. Cred ca daca tin cont ca am crescut-o in gradina mea de la tara si am cules-o tot de acolo, mai pot adauga un nume, asa ca sa ma dau si eu mare.
Eu am si gustat-o. O rosie in forma de para (cam turtita, cam incretita) dulce, dar si acrisoara un pic, un pic. Pare a fi buna pentru conserve.
Gata, m-am tinut de cuvant, acum plec la treaba. Tinem legatura.