Asa le avea inregistrate Usturoi in gradina sa de la Giubega, asa le-am preluat si pastrat si eu. Este o dovada de respect fata de cel care ani in sir le-a cultivat cu dragoste si pasiune. E drept ca de cativa ani rosiile cresc mai mult sub obladuirea Marilenei, fata cea harnica si frumoasa. Ehei Doamne, sa tot fii rosie in acea gradina.
Colțuratele sunt un soi de rosii cu crestere nedeterminata si coacere de sezon, cu alte cuvinte tocmai bune de pus primavara ca sa ai gradina plina toata vara si chiar cand da bruma.
Ajunse la maturitate, Colțuratele au un fruct de culoare rosie si o forma foarte originala, putand fi descrise ca o inima sau un cilindru. Cel mai corect ar fi sa acceptam o forma cilindrica, lunguiata. Caracteristic pentru aceste rosii este faptul ca ele au la umeri niste colturi care le dau o alura cam patratoasa, cubica mai bine zis. De la clțurile aceste s-a inspirat Usturoi cand le-a botezat Colțurate.
Odata lamurita forma, sa trecem mai departe si sa spunem ca fructul este de gabarit mediu spre mare, are un miez rosu, dens si bine conturat. La fel alveolele, care aduc spre modelul inimilor de bou. Semintele sunt in numar mai mic decat normal. Pulpa densa, plina de substanta este numai buna de pregatit sum forma de paste, bulioane si alte bunataturi. Gustul foarte placut, mai mult spre dulce atunci cand rosie este bine coapta. O solutie pentru preparatele pentru iarna, dar nu este de neglijat nici la consum zilnic.
Tufa creste inalta, 1,60 – 1,80m si foarte viguroasa. Trebuie sa aiba sprijin neaparat. Frunza este obisnuita. Productivitatea medie. Nu necesita ingrijiri speciale cu exceptia unei copiliri mai in detaliu. Rezistenta obisnuita la boli si agresiuni ale mediului.