Exact ca intr-un lant al slabiciunilor, dna Brenda Hillenius din Oregon, a primit niste seminte de rosii de la bunicul ei Kenneth Wilcox, pe care acesta le primise de la un imigrant rus. Asa a aparut pe lumea asta Anna Russian, o rosie extraordinara. Sau, ca sa ne jucam putin cu cuvintele, o extraordinara rosie roz.
La maturitate, Anna Russian produce fructe de culoare roz, mari ca marime, cam 300g in medie, in forma de inima, cu un gust foarte apreciat de consumatori. Ca orice inima de bou, are seminte putine si un miez zemos, dar destul de ferm, calitati care o recomanda ca o rosie buna pentru suc, pasta, bulion si alte procesari. Rosia se consuma si in stare proaspata, datorita gustului deosebit.
Anna Russian are o crestere nedeterminata si o maturitate medie, adica se coace pe la mijlocul sezonului, ceea ce pentru o tomata inima de bou este un lucru mai putin obisnuit daca ne gandim la faptul ca mai toate rosiile de acest gen sunt cu maturitate tarzie.
Respectivul soi de rosii produce o tufa inalta, de peste 1,80m cu o frunza normala. Are o productivitate peste medie si o buna rezistenta la boli si daunatori.
Una peste alta, Anna Russian este o rosie de moda veche care merita luata in consideratie pentru aroma, gust si faptul ca este buna la toate, de la salata la bulion.
Personal cred ca este cel mai bun sortiment de rosie.
Atat tatal cat si bunicul meu au cultivat acest soi si ma straduiesc sa nu pierd samanta, deoarece constat, cu oarecare amaraciune, ca interesul cultivatorului roman pentru acest soi scade exponential. Explicatia este cat se poate de simpla atat timp cat este abandonata calitatea in favoarea cantitatii.
“Inima de bou” nu este neaparat un tip de rosie slab productiva, dar nu se poate compara cu soiuri “regizate” special pentru productie foarte mare, insa calitatea compenseaza…
Marele dezavantaj al acestui soi, raportat la alte soiuri care au suferit “imbunatatiri”, ar fi rezisteata scazuta dupa recoltare, lucru care este firesc atat timp cat este ceva strict natural.
Vreau sa precizez ca locuiesc in Ploiesti si sa ii indemn pe cei care cultiva acest soi de rosie sa nu renunte pentru simplu motiv au o concurenta “fara gust”, dar mare!
Salut Vivian, multumesc pentru mesaj.
Sunt incantat sa aflu ca tatal si bunicul tau au cultivat ani la rand Anna Russian si nici tu nu o abandonezi. Sunt sigur ca ati salvat an de an seminte din cele mai frumoase si sanatoase rosii. Asta insemneaza ca deja exista multa afectiune si apreciere pentru aceasta rosie. De fapt este posibil ca dupa acesti multi ani despre care vorbesti, sa aveti o Anna Russian a voastra, proprie, adica o rosie de famile, un pic diferita de varianta initiala, dar mai plina de dragoste si parfum. Felicitari si iti doresc sa nu pierzi aceste seminte de rosii.
Cat despre ‘inima de bou’, asta e rosia romanului. Pe mine ma descurajeaza un pic faptul ca trebuie sa astepti cam mult pana se coace, dar in final merita.
Sa fie bine la Ploiesti si nu numai.
Regret ca va dezamagesc,interesul nu scade fata de aceasta rosie .Personal am cultivat atat anul trecut cat si acest an foarte multe multe fire de ,,Inima de Bou”.Parerea mea este ca sunt cam figurante dar au gust deosebit de bun,anul trecut am avut din cele roz iar anul asta am pus si de culoare rosie.Va invit sa ne cititi blogul,,Bucuresteni mutati la sat”. O zi buna,Iordache Lucian
Lucian, cred ca este doar o neintelegere. Nici eu, nici Vivian nu suntem contra acestui soi de rosii cu gust bun, pulpa bogata si seminte putine. Si eu il cultiv, in fond ‘rosiile de la Paulica” despre care povesteam mai in iarna sunt din soiul inima de bou. Aceste rosii ale lui Paulica fac deja parte din famile pentru ca le cultivam de mai bine de 45 de ani. Singurul lucru care ma deranjeaza este ca, fiind un soi cu maturitate tarzie, trebuie sa astept cam mult pana se coace. Dar asa cum am spus mai sus, asteptarea merita. De fapt, daca este vorba sa luam in considerare rosiile cu gust deosebit, trebuie sa observam ca in top se afla in majoritate rosii cu coacere tarzie. Foarte normal de altfel, pentru ca doar cele tarzii au suficient timp sa adune tot ce trebuie pentru a produce o rosie cu adevarat buna.
Citesc blogul vostru. Spor si berechet.
Sunt printre cele mai gustoase tomate,dar,caci am un offf la ele,sunt sensibile la ciuperci,sunt printre primele care incep sa fie atacate de ciuperci.Cand te uiti la vrej ce firav este in comparatie cu alte soiuri de tomate si ce ciorchini plini cu inimioare rozulii face,iar unele inimioare sunt destul de mari,unii ciorchini a trebuit sa ii leg de vrej caci se rupeau de greutatea inimioarelor.
In primul an nu stiam ca sunt roz si tot asteptam sa se coaca,pana mi-am dat seama ca asa sunt.
Cam asa au aratat la mine
http://rami86.sunphoto.ro/Gradina_2012/79877488
Anul asta am pus doar in solar doua fire,nu pot renunta la ele,dar am vrut sa experimentez si alte soiuri.
Anul asta am pus mai mult din soiul inima de bou italiene-Coeur d’Albenga,vad ca este mult mai rezistent,destul de roditor ,acum astept sa se coaca sa le vad gustul.
Un minus la ele ,micsorarea fructului la etajele superioare.
Gradina mea este in Alexandria.
Succes in tot ceea ce faci!
E bine de stiut ca au o anumita sensibilitate la ciuperci. Exista tratamente de preventie.
La fel si tie, spor in tot ce faci.
Bună seara. Ma interesează Anna Russian și alte soiuri.
Aveti un mesaj in cutia postala