Aceste tomate sunt comune in zona judetului Prahova. Poate ca in zilele noastre situatia s-a mai diluat, dar inainte-vreme, acesta zona sustinea zona puternic industrializata Ploiesti-Bucuresti, cu multi oameni angajati, cu salarii bunicele, unde gradinarii aveau multe oportunitati de dezvoltare. Soiul Corsicane, dainuie de multi-multi ani in gradina unui amic de-al meu din Brazi, mai bine zis in sera sa extradordinara, desi cred ca si parintii sau socrii inca se preocupa.
Acest soi, Prahovene, este unul si acelasi cu soiul cunoscut cu numele de ‘Rosii de Prahova’. Prahovenele sunt cu crestere nedeterminata si maturitate de sezon. Fructele sunt de culoare rosie, au un gabarit mare (la mine maximul a fost 632gr) dar media a fost buna, de 200-250g si peste. Forma este globular rotunda, uneori lobata (cu incretituri) si cu o depresiune manifesta in zona coditei. Miezul este deasemenea rosu, carnos si dens, cu seminte in cantitate normala. Gustul este bun, lipsit de aciditate, amintind de o rosie traditionala. Productivitate buna, peste medie.
Tufa creste inalta, cam la 1,75m, bine dezvoltata, cu frunza normala. Inaltimea si greutatea fructelor pretind un sprijin bun. Rezistenta buna la boli si agresiunea mediului. Toleranta buna la caldura care inunda gradina mea in timpul verii. Au o pielita ferma care dovedeste ca au o rezistenta buna la transport si depozitare.
Rosiile Prahovene sunt bune in primul rand pentru consumul zilnic, deoarece se feliaza foarte bine (sunt ‘slicer’ cum zice americanul). Nu cred ca dau rezultate proaste la conserve.