Afară este un aer irespirabil. După câteva zile acceptabile, temperatura a explodat, cel puțin aici în sudul țării.
De ce am stropit roșiile împotriva manei
E vreme de mană. Mana la roșii (Phytophthora infestans) este o boală cauzată de un agent patogen de tip oomycet, care se dezvoltă rapid în condiții de umiditate ridicată și temperaturi moderate.
Așa că astăzi de dimineață am găsit necesar să stropesc roșiile cu piatră vânătă. O decizie foarte inspirată, pentru că toată după-amiaza cerul a fost încărcat și în atmosferă s-a simțit o mare înăbușeală.
Evit să spun zeamă bordeleză pentru că nu asta folosesc. Zeama bordeleză este un amestec de sulfat de cupru și var dizolvat în apă. Utilizarea compușilor pe bază de cupru este reglementată la nivelul Uniunii Europene și permisă în agricultura ecologică, însă cu limite stricte de aplicare anuală, pentru a reduce acumularea în sol.
Acest produs este un fungicid de contact, adică el nu intră în plantă (ca cele sistemice), ci acoperă frunzele cu un strat subțire de soluție, strat care protejează. Vă dați seama că o ploaie sau udare cu aspersorul ar spăla repede un fungicid de contact, dacă acesta nu ar conține și o substanță adezivă, care să lipească fungicidul pe frunzele plantei.
În cazul „zemii bordeleze”, adezivul este varul. Niciodată însă n-am fost în stare să dizolv suficient de bine varul și să-l strecor, astfel încât duza de la pompa de stropit să nu se înfunde. Era un chin să o curăț la fiecare 20-30 de secunde. Ca să scap de balamuc, înlocuiesc varul cu o linguriță cu vârf de zahăr. Se mai poate folosi aracet, albuș de ou și parcă mai e ceva.
Mai sunt și alte substanțe care combat mana, dar optez pentru sulfatul de cupru (zeama bordeleză), un produs utilizat și în agricultura ecologică, în anumite condiții și cu respectarea limitelor de aplicare, conform recomandărilor Royal Horticultural Society.
Utilizarea produselor pe bază de cupru trebuie făcută întotdeauna conform recomandărilor și reglementărilor în vigoare.
Am mai auzit și de macerat de urzică, de coada-calului, de tătăneasă și alți biostimulatori pentru roșii. Urzica am folosit-o, dar celelalte două nu le-am încercat deocamdată.
Cât de des stropesc roșiile cu piatră vânătă
Pentru că sulfatul de cupru (piatra vânătă) ajută și la cicatrizarea rapidă a rănilor, obișnuiesc să execut operația de copilit înaintea stropirii.
Cât de des stropesc? Cam la două săptămâni și de câte ori e nevoie, adică după o ploaie bună, când temperaturile anunță o vreme de mană ca astăzi și alte cazuri care nu-mi vin acum în minte. Stropirile le fac destul de regulat și le încep cam la 2-3 săptămâni de la plantarea răsadurilor, când văd că deja s-au prins bine.
Când stropesc, ating și pământul de sub plantă, încercând să dezinfectez cât de mult se poate. Într-un comentariu pe alt post, Elisa îmi dă o idee excelentă, adică în cei 8 litri de apă care încap în pompa mea de stropit să adaug și 8 g de acid boric pentru dezvoltarea și protecția florilor. Mulțumesc, Elisa.
Cum prepar această zeamă? Pentru pompa mea de 8 litri pun 40 g de piatră vânătă și o linguriță cu vârf de zahăr. Soluția care rezultă nu trebuie să fie rece, adică nu se stropește cu lichid rece. Din cauza asta folosesc apă călduță (dacă nu o încălzesc, o țin măcar la soare), pe care o strecor prin clasicul ciorap. Piatra vânătă și zahărul le dizolv în 1 litru de apă încălzită ca de pâine și amestec bine, după care le adaug în pompă tot prin ciorap.
Nu stropesc niciodată dimineața pe rouă, pentru că frunzele sunt ude și soluția curge, nu se lipește. Totuși, cel mai des stropesc dimineața, dar până în ora 10, ca să nu fie nici prea cald. Nu pregătesc soluția după o zi pe alta, astăzi o prepar, astăzi stropesc (de preferință aproape imediat).
Update 10 iulie 2013
Pentru a prepara zeama bordeleză clasică, la pompa mea de 8 litri este nevoie de 40 g sulfat și 20 g praf de var. Sulfatul și varul se dizolvă separat în apă călduță și se adaugă în apa din pompă prin ciorap dublu.
Nu stiu daca-i bine amestecate. Oricum, cu piatra vanata stropesti toata planta si sub ea, iar cu acid boric nu poti acoperi toata planta, nu cred ca ar avea efect fiind foarte diluata solutia, intelegi?
Eu am o pompa de 2 litri si cu ea stropesc doar florile si frunzele din jurul lor.
Trebuie sa ma duc sa cumpar ca mi s-a terminat de sambata nu am mai stropit florile. Azi am legat o parte din rosii si asa am vazut ca aveau multi pui si multe gogonele care nu se vad de afara.
Cu zeama bordeleza am stropit de doua ori, dupa primele ploi si aparitia caldurii si cam acum o saptamana.
Mie mi se pare greu doar sa potrivesc ph-ul zemei asteia, ca nu pot cantari varul ca si piatra, nu am cum, este stins si lichid, asa ca mergem pe incercari.
Valerian, varul are si el efectul lui, cum de te-ai gandit ca se poate inlocui cu zahar?
Si sa-ti mai spun ceva, la mine, dupa ce am stropit cu zeama bordeleza, a plouat in aceeasi zi, seara si nu s-a sters de pe frunze, inca se vad frunzele vechi/stropite si cele nou crescute si nu am adaugat niciun lipici. Poti sa brevetezi reteta asta cu zahar 🙂
In anii trecuti puneam in zeama asta un pic de aracet si daca erau si gogonele…nu se mai ducea vopseaua de pe ele decat cand le spalam culese gata, asa ca am renuntat la metoda.
Eu stiam ca varul are doar rolul de adeziv, dar e posibil sa ma insel, s-ar putea sa mai aiba un rol si in reglarea ph-ului, dar cred ca si zaharul este bazic si mai atenueaza din aciditatea sulfatului de cupru. In ceea ce priveste brevetul, n-am noroc, eu doar repet ceea ce altii fac de multa vreme
Iarasi nu cred ca punand acid boric as strica ceva. Solutia n-are cum sa fie diluata daca in cei 8 litri de apa (cat incap in pompa mea) pun toate substantele 40g piatra vanata, o lingurita de zahar si 8g de acid boric. Problema este sa nu aiba loc vreo reactie chimica nefasta. Ar trebui sa cer parerea unui chimist. Poate ca e unul prin zona si ne lumineaza. Oricum, o sa fac o incercare sa vad ce se intampla in pompa cand pun acidul boric peste piatra vanata si zahar.
Acidul boric este toxic, cam 250 de grame, ingerat de om este fatal. Printre alte întrebuințări, acidul boric se mai folosește și la distrugerea insectelor (gândaci de bucătărie, furnici,etc.). Se poate face o soluție din 100 ml apă, o lingură de acid boric cu care se umezesc bucățele de pâine care se lasă prin zonele circulate de gândaci, furnici, greieri, etc. … este nevoie și de bor la plante, dar nu trebuie exagerat cu el pentru că în cantitate mare devine toxic. Se poate face o soluție cu acid boric (10 grame la 10 litri de apă) începând cu perioada de formare a mugurilor florali se stropesc frunzele, ciorchinii, flori, etc. Prin asta se întărește sistemul imunitar, se împiedică căderea mugurilor florali, a rodului și este recomandat chiar și pentru fitoftoră …
Multumesc, tocmai ai confirmat ce spunea Elisa, ca solutia de acid boric stimuleaza inflorirea si legarea la rosii. Ea punea 2g la 2 litri de apa, exact concentratia pe care o propui si tu. Intrebarea era daca pot pune 8g de acid boric in pompa mea care deja contine 8l de zeama bordeleza, ca sa fac doua treburi dintr-un foc. Apare cumva vreo reactie intre scidul boric si piatra vanata? Daca imi aduc aminte, pentru combaterea mai activa a gandacilor se punea si ceva zahar in solutia despre care vorbesti ca sa fie mai atractiva. Deci reactie intre acid boric si zahar nu exista (eu prepar zeama bordeleza cu zahar in loc de var). Pericolul, daca ar exista unul, ar putea veni doar de la sulfatul de cupru.
Tot astazi, citind comentariul tau, intitulat “cod galben de mana”, am primit raspuns la prima nelamurire din cuprinsul maill-ului pe care ti l-am trimis.
Era si subiectul al doilea tratat, numai ca pagina cu pricina disparuse, probabil din neatentie. Am pus-o la loc, o gasesti in meniu ‘seminte de rosii’
De la stropitul cu zeama bordeleza cat timp trebuie sa treaca sa nu ploua ca sa isi faca efectul .
Zeama bordeleza formeaza o pelicula pe frunza si astfel o protejeaza. Cred ca 2-3 ore sunt suficiente, adica timp sa se usuce. Problema este ca zeama bordeleza (pelicila formata) este spalata la prima ploaie si frunza devine iar sensibila. Sunt insa si tratamente sistemice, adica substante care patrund in frunza. Dezavantajul major al acestora este ca patrund si in fructe.
Se pot stropi rosiile dupa inflorire ? inca nu au aparut fructele
Am vazut tarziu comentariul. Se poate, intrebati la magazin ce substanta este cea mai potrivita