Astazi am reusit sa repar pompa. Nu era mare lucru de facut, doar un pic de atentie si migaleala. Bine ca nu s-a ars, ca era bai mare, nu de cheltuiala, cat ca trebuia sa umblu cu ea in plasa pe la mesteri si sa ma rog de ei sa mi-o faca repede. Dar, multumesc Celui de Sus, n-a fost cazul, a trebuit doar sa dau un telefon ca sa ma asigur ca firul galben merge la impamantare.
In rest am mai copilit, am mai defoliat, am mai legat. Pe la pranz s-a pus caldura si a trebuit sa plec. Oricum simteam un pui de ameteala inca de dimineata.
Daca ma uit pe internet cum e vremea, cica ar veni maine o ploaie. Si astazi e cam inorat, or fi stiind ceva meteorologii astia.
Pentru ca duminica trecuta a fost ‘sarbatoarea semintelor’ in vestul Europei, m-am apucat si eu de treaba. O sa-mi reprosati ca asta nu e o sarbatoare pur romaneasca, ci doar o gaselnita. O fi, nu va contrazic, dar parca Valentine nu e tot de import?
Astazi punem pe ecran o invitata de onoare tocmai din Noua Zelanda. Acest ‘special guest’ se numeste Margaret Curtain, o Lady respectabila in varsta de mai bine de 100 de ani. E o tomata rara, desi are calitati care sa o faca interesanta. In primul rand gustul, sobru si usor afumat, ca mai toate rosiile de culoare inchisa.
Cum a ajuns ea la mine, este o istorie lunga, dar important este ca a ajuns.