Seminte de rosii acre, dar nu de tot

Ieri am dat o fuga pana la tara, asa ca sa vad daca sunt ferestrele bine inchise si n-are gerul pe unde intra. N-am mai fost de anul trecut.

Zapada multa peste tot, alba, frumoasa, imaculata. Se afunda piciorul. Asa am observat cam multa circulatie in zona in care erau parcati cativa bondoci, adica niste stalpi pentru un gard pe care voiam sa-l fac atunci cand s-o mai incalzi vremea. Vecini binevoitori s-au gandit sa nu-mi fie prea greu la primavara, asa ca au luat din ei cam jumatate. Saracii oameni, trebuie sa-i intelegi. Abia daca le ajung banii de bautura, de unde sa mai aiba si pentru lemne de foc? Acuma, tot raul spre bine. Daca au ramas mai putini au incaput toti intr-o magazie, dar daca gerul se va inteti nu cred ca lacatul sa fie o problema pentru bietii nevoiasi si sa tremure de frig.

Daca tot am ajuns acolo am dat la o parte zapada din jurul casei, am mai facut partie spre porti si spre alte zone de acces in caz de nevoie. Un pic aici, un pic acolo, am cam transpirat si am tremurat un pic, mai ales atunci cand m-am schimbat. Facusem eu un pui de foc in soba, dar s-a dovedit a fi ineficient in raport cu frigaraia din casa. A inceput sa-mi curga din nou nasul, dar cred ca am rezolvat-o acasa cu doua aspirine, niste picaturi si o plapuma caldurica.
seminte de rosii
Pentru munca si bunatate am fost rasplatit in seminte de rosii. Amicul Neil de peste ocean a reusit sa procure de la o universitate americana niste seminte din soiul Tiomnocrasnii. Au fost donate acestei universitati de catre Ministerul Agriculturii din Uniunea Sovietica prin anii ‘958-960 si desi numele este pur rusesc (cred ca inseamna in traducere ‘rosu aprins’) donatorul precizeaza ca sunt rosii romanesti. Eu n-auzisem de ele si nici multi altii pe care i-am consultat. De la universitatea cu pricina, amicul meu a aflat ca varietatea in discutie produce fructe mici-medii, rosii, rotunde, care la maturitate au pielea usor zbarcita si cu un aspect oarecum molesit. Miezul este dens, de culoare roz inchis. Gustul este foarte ciudat, in sensul ca prima senzatie este de acru, in timp ce tot mestecand, gura se umple de o dulceata neasteptata. Aveti si o poza. Sa nu va lase gura apa ca se umple de acreala.

This entry was posted in Ganduri de sezon, Soiuri de rosii and tagged . Bookmark the permalink.

Lasa un comentariu

Daca ai cultivat acest soi, m-as bucura foarte mult sa stiu parerea ta, mai ales privind felul in care el s-a comportat in gradina ta. Nu uita sa precizezi zona unde se afla gradina ta, pentru a sublinia modul in care acest soi se adapteaza in diverse locuri din tara. In felul acesta vei ajuta multi gradinari sa aleaga rosiile cele mai potrivite pentru gradina lor. In numele lor, si al meu, iti multumesc.