Daca va spun ca prin Mexic ploaia se vinge la kilogram, o sa-mi ziceti ca sufar de prea multa bataie de soare in cap. Si totusi Sergio Jésus Rico Velasco a avut o iluminare in momentul in care a schimbat scutecele bebelusului sau.
Ce-a zis mintea lui in gandul ei: ia te uita ce treaba buna, scutecele astea retin o mare cantitate de lichid intr-un spatiu foarte mic.
Si uite asa a aparut ploaia solida, care nu este altceva decat poliacrilat de potasiu, un polimer extrem de absorbant care este capabil de a fi in stare sa absoarba de 500 de ori mai multa apa 
decat volumul sau. Adica, in 2cm cubi de polimer, cam cat incape intr-un degetar, se poate inmagazina 1Litru de apa, polimerul transformandu-se intr-un gel solid si translucid in care plantele isi pot infige si dezvolta radacinile exact ca in solul obisnuit. E ca si cum ai avea niste seminte de ploaie pe care le-ai pune la radacina unor rosii. Apa este stocata acolo pentru aproape un an, fara a se evapora sau scurge in sol, fiind mentinuta pana cand este consumata de radacinile plantei.
Buna treaba, ce mai la deal, la vale. Testele efectuate pe terenuri agricole din Mexic au aratat ca folosirea produsului determina o crestere de productie la hectar cu 300%.
Vreti sa stiti cam cat costa un kil de ploaie solida? Cam 50 de dolari. Scump? Scump, dar face. Treaba merge ca pe roate, pui cateva seminte, pui cateva granule si mai dai pe acolo toamna la cules.
espe permisa in romania de catre autoritati?
Nu cred ca s-a pus problema, sigur e ceva foarte nou pentru multe tari din lumea asta. Nu stiu nici daca in America a fost aprobata. Trebuie testat daca gelul care se formeaza la radacina nu transmite plantei, in afara de apa, si vreo substanta care sa dauneze omului. Si pentru asta e nevoie de timp.