Eu sunt un gradinar de sezon. Gradina mea e la 10-11 km de oras. Am acolo si o casa in care in care stau de pe la jumatatea lui aprilie pana la sfarsitul lui noiembrie. Pe timpul iernii sunt orasan, dar mai trec din cand in cand pe la locul faptei. Si ca orice oltean caruia nu-i place sa vina acasa cu mana goala, ma ingrijesc sa am mai tot timpul ceva de luat, macar niste verdeata.
Pentru asta am un loc mai ferit de vant unde amenajez un tunel, un mic solar acoperit cu folie de plastic. Ceapa verde si patrunjel pe timp de iarna. Rareori salata. In ultima vreme, mai nu.
Nea Nicu, fratele tatei spunea ca atunci cand vezi patrunjelul in gradina, sa-ti ridici palaria si sa-i spui ‘Sa traiesti, doctore!”. Nu mai intru in detalii. Va spun doar sa luati o mana de patrunjel si sa-l spalati bine. Apoi taiati-l mai marunt, cu cozi cu tot, si puneti-l intr-un vas. La mana mea, a unuia care are 1,90m inaltime (americanii ar constata ca am 6 picioare), o oala de 5 litri e numai buna. Puneti apa, eu o aduc tot de la tara, din fantana, si lasati sa fiarba 10 minute. Cand se raceste, strecurati prin tifon si bagati la frigider. Eu beau o cana in fiecare zi. N-am un timp al zilei anume, cand imi aduc aminte. Cica in felul asta se curata rinichii, toate sarurile si toxinele fiind eliminate prin urina. Nu stiu daca este chiar asa, dar eu ma simt bine.
Noi mancam salata de patrunjel cu usturoi:-)
Si cum o faceti?
Poate vor si altii sa afle
Tocat patrunjelul marunt , dat usturoiul prin razatoare sau zdrobit , putin ulei de masline si daca va place mai acrisor otet balsamic:) si gata o salata buna de tot:)
Cum o fi cu usturoi verde sau cu leurda? Cred ca leurda ar merge si intreaga si taiata. Imi place sa fie mai acrisoara, dar as pune nu otet balsamic, ci niste otet ramas de la gogosari care are o aroma excelenta.
Este o idee cu otetul de mere, care e foarte bun. Cu leurda nu are de ce sa fie rau iar cu usturoi verde cred ca este delicios:)
Am facut-o cu leurda si otet ramas de la gogosarii murati. Excelente
Cam tarziu pentru comentariu – poate la anu’. Pe post de acrisor, mie-mi place stevia din gradina (sau dragavei, la olteni). Cand trec pe langa tufa, mereu rup cate o frunza si o “rumeg” precum o capra – n-o sa-ti vina a crede cum se umple gura de apa de la ea!
Sa stii ca ala nu e oltean adevarat care n-are in gradina dragavei si macris. Fata de spanacul care imi lasa in gura un gust de fier, dragaveiul este ceva deosebit. Desi este un pic acrisor, am citit ca ar exista o varianta care poate fi folosita ca indulcitor, extraordinar de benefica suferinzilor de diabet.