Frig astazi in Piata Mare a orasului, un frig amplificat de un vantulet care sufla ascutit ca un brici. Sa vina iarna asa de devreme? Nu vreau sa cred acest lucru, ar mai fi multe de facut si mai sunt multe rosii de copt, mai sunt multe seminte de rosii de adunat.
Fane, dragul meu amic Fane, era, in forma, pe baricada. Imbracat gros, asa cum ii sade bine unui negustor care nu a vent in piata asa, de florile marului. A terminat lubenitele, dar a mai pastrat una special pentru mine. Pe asta, conform traditiei, o cumpar. 1 leu kila. Are si un pepene cadou pentru Coana Mare. Din pacate nu mai este din soiul inecaciosilor. S-a dovedit ca altle soiuri sunt mai rentabile si Fane nu a ramas impasibil la noutatile din domeniul lui. Asta este, lumea este mereu in schimbare, trebuie sa ne asteptam la orice. A prins bine si palinca din sacose. Daca ne lasam in voia sticlelor de bere, ne apuca clentanitul din dinti.
Fane parca a mai intinerit. In orice caz arata perfect. “Cum se putea sa raman eu in urma ta, Moshule”, mi-a zis Fane facandu-mi cu ochiul, asa ca sa-mi intoarca amabilitatea. Acuma ce sa zic, sa ne bucuram amandoi ca aratam bine pentru varsta noastra, desi anul acesta am simtit ca obosesc mai repede ca in alti ani.
S-a bucurat mult spunandu-mi ca a nimerit-o mai bine cu ceapa, decat cu alte culturi. “Ba Moshule, asculta la mine, daca am fi mai aproape, am da lovitura cu ceapa verde, pe cuvantul meu”. O avea Fane dreptate, nu zic ba, dar ar fi nevoie de mai multa palinca sa fiu convins sa vand ceapa verde in Piata Mare.
Mai una, mai alta, orele au trecut repede. Pe undeva e bine ca nu mai suntem tineri, acuma stim sa apreciem altfel lucrurile care se scurg prin timp. Amintirile capata o alta insemnatate si multe lucruri pe care le ignoram candva devin adevarate simboluri ale trecerii noastre prin viata.
Spre orele doua ale dupa-amiezii ne-am despartit, dar cu greu, ca ne-am pupat de mai multe ori. Grozava palinca!
Astazi spre seara a plouat, asa ca maine iar am liber si pot sa trec din nou pe la Fane. Nu de altceva, dar a uitat sa-mi aduca semintele de rosii. Nu le are tot timpul la el, de teama ca sa nu le piarda sau sa le strice cumva. Le-a luat de la un vecin care a facut toata vara rosii mari si frumoase (a alaturat ambii pumni ca sa ma faca sa inteleg despre ce este vorba). Nu stiu daca voi mai lua cu mine o sticla de palinca. Mai stii ca ne aventuram in negustorie si ma fac vanzator de ceapa verde?